Firmele mici și mijlocii între 2018 și 2026, analizate prin două surse independente: bilanțurile depuse la ANAF/MFinanțe și facturile emise prin FGO.ro. Cele două perspective permit urmărirea atât a evoluției financiare a firmelor, cât și a ceea ce se întâmplă în prezent, lună de lună.
Bilanțurile depuse la ANAF/MFinanțe acoperă peste 650.000 de firme active din România și oferă, pentru fiecare firmă, douăzeci de indicatori pe o perioadă de opt ani: de la marjă și structura bilanțului până la ocupare și impozitul plătit. Analiza bilanțurilor se oprește la finalul lui 2025; facturile din FGO.ro permit însă urmărirea lună de lună a evoluției din 2026: cât încasează firmele care facturează electronic, din câte documente și de la clienți din țară sau din afară. Privite împreună, cele două surse arată nu doar cum evoluează vânzările firmelor mici, ci și ce rămâne în urma lor: profitabilitate, lichiditate și capital.
Dacă nu este precizat altfel, valorile sunt mediane pe firmă, exprimate în lei fără TVA. Fiecare tabel include sursa datelor, explicația modului de citire și concluzia principală.
Despre acest raport
Despre ce firme vorbește raportul. Despre economia care nu se vede în agregate: firma cu doi angajați, contabilul cu treizeci de clienți, transportatorul cu două mașini, pensiunea de doisprezece camere. În România sunt 658.329 de firme active, iar 91,5% dintre ele sunt microîntreprinderi. Ele țin 957.949 de locuri de muncă, aproape un sfert din salariații firmelor active, și 14,7% din cifra de afaceri. Când statistica națională crește, creșterea aceea nu spune aproape nimic despre ele, pentru că 574 de firme mari duc 40,65% din cifra de afaceri a țării.
De ce două surse și nu una. O platformă de facturare vede fiecare document emis, în ziua în care e emis. Vede deci prezentul, dar vede numai vânzarea. Un bilanț vede firma întreagă, dar o vede cu un an și jumătate întârziere. Raportul le folosește pe amândouă și le verifică una prin alta: pe firmele care apar în ambele surse, cele două măsurători dau practic același rezultat, ceea ce arată că niciuna nu descrie doar propriul eșantion.
Ce a ieșit din date. Veniturile au ținut aproape pasul cu inflația: firma mediană a pierdut 2,9% în termeni reali în patru ani, măsurat pe facturi, și 6,4% măsurat pe bilanțuri. Ce este în spatele veniturilor a pierdut mult mai mult. Marja s-a înjumătățit, rezerva de numerar s-a redus la aproximativ o lună de rulaj, capitalul propriu a scăzut cu paisprezece puncte din active, iar povara fiscală s-a mutat dinspre firmele mari spre cele mici. Cea mai mică firmă a plătit cel mai mult din această mutare.
Ce nu face raportul. Nu explică de ce. Datele arată ce s-a întâmplat, cu cât și cui, dar cauzele, de la costul muncii la energie și la concurența din import, nu sunt măsurate aici. Singura cauză pe care raportul o și măsoară este fiscalitatea, iar și acolo măsoară redistribuirea poverii, nu nivelul marjei.
Rezumat
Veniturile firmelor mici au ținut aproape pasul cu inflația. Aproape. Măsurată pe facturile emise, firma mediană a crescut cu 47,2% în patru ani, la prețuri care au crescut cu 51,6%, deci a pierdut 2,9% în termeni reali. Măsurată pe bilanțuri, pe aceleași firme, pierderea reală este de 6,4%. În primele șapte luni din 2026 firma mediană facturează cu 2,8% mai mult, la prețuri cu 7,95% mai mari, iar 47,1% dintre firme sunt în scădere. Niciun an nu arată o contracție; cinci ani la rând arată o creștere care nu mai acoperă prețurile.
Firma mediană facturează mai mult și câștigă la jumătate. Marja netă mediană a coborât de la 15,41% în 2022 la 8,38% în 2025, sub nivelul din 2018. Iar deteriorarea nu vine din impozitare: marja brută, de dinaintea impozitului, a scăzut de la 16,90% la 10,14%. Din cele 7,03 puncte pierdute la nivel net, 6,76 sunt operaționale și 0,27 sunt fiscale.
Deteriorarea se vede mai puțin în venituri și mai mult în rezistența financiară. Rezerva de numerar a firmei mediane a scăzut de la 57,5 la 36,3 zile de cifră de afaceri. Termenul de încasare s-a lungit de la 36,2 la 48,5 zile. Lichiditatea a coborât de la 1,72 la 1,25. Toate trei sunt acum sub nivelul din 2018, anul de dinaintea oricărei perturbări.
Statul a schimbat regimul de impozitare. Rata efectivă de impozit a firmei mediane profitabile s-a aproape triplat, de la 5,41% în 2022 la 15,20% în 2025. Numărul firmelor profitabile cu impozit sub 5%, semnătura regimului micro, a scăzut cu 130.363, deși populația a crescut. Iar efectul a fost concentrat aproape integral pe microîntreprinderi: rata lor efectivă a urcat de la 4,88% la 15,00%, în timp ce firmele mari au urcat cu 1,57 puncte și și-au ameliorat marja brută.
Cele unsprezece lucruri care ies din date
- Cele două surse spun același lucru. Pe firmele care apar și în facturi și în bilanțuri, indicele real ajunge la 95,5 măsurat pe facturi și la 93,6 măsurat pe bilanțuri. Diferența dintre cele două își schimbă semnul de la un an la altul, deci este zgomot de măsurare.
- Anul în curs continuă tiparul. În primele șapte luni din 2026, firma mediană emite un document mai puțin decât anul trecut și încasează cu 3,7% mai mult pe fiecare, la prețuri cu 7,95% mai mari. Scade și volumul, și prețul real.
- Veniturile rezistă, profitul nu. Cifra de afaceri totală a firmelor active a crescut cu 42,6% nominal între 2021 și 2025. Profitul net total a crescut cu 18,0%. Iar profitul agregat a atins vârful în 2022, la 200,3 miliarde, și scade de atunci în lei curenți.
- Marja s-a întors sub punctul de plecare. 11,23% brut în 2018, vârf de 16,90% în 2022, 10,14% în 2025. Tot ciclul se vede numai pe opt ani de bilanțuri; o serie care începe în 2021 vede doar coborârea.
- Un sfert din firmele active pierd bani, 25,96% în 2025, față de un minim de 19,53% în 2022, cu maximul în 2024: 27,10%.
- Rezistența financiară s-a subțiat pe patru indicatori simultan, iar toți patru sunt sub 2018: numerar, termen de încasare, lichiditate, capitalizare.
- Regimul de impozitare al firmei mediane s-a schimbat. Rata efectivă a trecut de la nivelul caracteristic impozitului pe venitul microîntreprinderilor la nivelul impozitului pe profit. Distribuția are două grupuri distincte, iar migrația între cele două grupuri se poate număra.
- În 2024, două mișcări de semn contrar, în același an. Firmele mari care pierd bani și totuși plătesc impozit urcă de la 23,8% la 55,6%. Microîntreprinderile care pierd bani și plătesc scad de la 74,3% la 61,4%. Nicio explicație generală nu produce două semne opuse simultan.
- Cu cât firma e mai mică, cu atât pierde mai mult, și progresia se păstrează pe marja brută, deci nu e artefact fiscal: mari +0,43 puncte, mijlocii −1,05, mici −2,79, micro −7,89.
- Ocuparea a atins vârful în 2023 și scade. 4,14 milioane de salariați în firmele active în 2023, 3,99 milioane în 2025.
- 2024 nu e o criză. 2020 a fost o criză. În 2020 mediana variației a fost negativă (−1,82%) și 52,2% din firme scădeau. În 2024, cel mai slab an recent, mediana era +5,60% și 41,7% din firme scădeau. Ce se întâmplă acum este o scădere lentă, nu o contracție. Cele două cer răspunsuri diferite.
Partea I. Ramurile economiei mici
1. Cele unsprezece ramuri
Tabelul 1 · Cele unsprezece ramuri, pe șase dimensiuni
| Ramura | Venit | Marja netă mediană | Firme pe pierdere | Capital / active | Rata efectivă 2025 |
Angajați Δ |
|||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 2025 | ind. real | 2021 | 2025 | Δ | 2021 | 2025 | 2021 | 2025 | |||
| IT software | +5,33% | 108,3 | 58,36% | 55,95% | −2,41 | 8,8% | 9,7% | 88,6% | 78,0% | 5,22% | +26,1% |
| Contabilitate | +13,11% | 101,2 | 50,13% | 37,85% | −12,28 | 4,4% | 6,3% | 90,6% | 66,2% | 5,92% | +21,4% |
| Restaurante | +3,50% | 99,1 | 12,00% | 2,03% | −9,97 | 25,6% | 37,9% | 41,7% | 17,9% | 16,14% | +18,0% |
| Construcții | +4,88% | 93,1 | 14,68% | 10,99% | −3,69 | 21,7% | 24,8% | 54,8% | 42,8% | 14,71% | +0,5% |
| Comerț online | +4,67% | 91,4 | 14,81% | 6,19% | −8,62 | 22,7% | 32,6% | 56,3% | 31,4% | 15,53% | −1,4% |
| Cazare | −1,11% | 90,3 | 22,02% | 4,36% | −17,66 | 19,2% | 33,7% | 59,6% | 39,1% | 16,00% | +17,7% |
| Consultanță | +6,79% | 89,2 | 49,89% | 30,92% | −18,97 | 12,4% | 17,8% | 83,6% | 61,2% | 15,66% | +5,0% |
| Transport | +4,50% | 87,8 | 11,60% | 4,00% | −7,60 | 21,0% | 32,7% | 51,4% | 31,8% | 15,68% | +2,8% |
| Producție | +3,55% | 85,7 | 8,81% | 4,27% | −4,54 | 22,2% | 29,2% | 43,4% | 34,8% | 15,68% | −10,8% |
| Retail | +1,88% | 82,8 | 4,83% | 2,73% | −2,10 | 28,3% | 33,2% | 30,5% | 24,5% | 16,00% | +4,0% |
| Angro | +1,69% | 79,2 | 8,09% | 4,86% | −3,23 | 19,3% | 24,8% | 45,3% | 35,2% | 15,68% | +4,5% |
| ECONOMIA | +5,10% | 90,3 | 14,70% | 8,38% | −6,32 | 20,2% | 26,0% | 55,6% | 41,8% | 15,20% | +1,6% |
Cum se citește. „Venit 2025” = mediana variației cifrei de afaceri. „Ind. real” = indicele real al cifrei de afaceri, baza 2021 = 100; sub 100 înseamnă că ramura facturează mai puțin în termeni reali decât în 2021. Marja netă e după impozit. Rata efectivă: 1–3% = regim micro, 16% = impozit pe profit. Ordonat după indicele real.
Sursa. Date: bilanțuri ANAF/MFinanțe. Analiză: FGO.ro + SMARTreports. Gruparea se face pe codul CAEN din bilanț convertit la revizia 2, vezi secțiunea 26. Avocatura nu apare: cabinetele nu depun bilanț, iar cele 127 de firme cu cod 6910 și bilanț nu sunt reprezentative.
Ce arată. Doar două ramuri sunt peste nivelul lor real din 2021. IT-ul și contabilitatea, și sunt exact cele două care au rămas în regimul micro. Iar clasamentul pe venit și cel pe marjă nu seamănă: retailul arată cel mai rău pe venit dar a pierdut doar 2,10 puncte de marjă, în timp ce restaurantele arată bine pe venit și au pierdut 9,97.
Aceleași ramuri, măsurate din facturi
Tabelul precedent este pe bilanțuri și se oprește în 2025. Facturile acoperă douăsprezece domenii definite mai îngust, ajung în 2026, și adaugă o ramură pe care bilanțurile nu o pot vedea deloc: avocatura, pentru că cabinetele nu depun bilanț de firmă.
Tabelul 2 · Ramurile prin amândouă sursele
| Domeniul | Din facturi | Din bilanțuri | |||
|---|---|---|---|---|---|
| indice real 2025 | 2026, 7 luni | indice real 2025 | marja netă 2025 | rata efectivă 2025 | |
| Avocatură (6910) | 135 | +16,1% | nu depun bilanț | — | — |
| Restaurante și baruri (56xx) | 109 | +0,5% | 99,1 | 2,03% | 16,14% |
| Contabilitate (6920) | 108 | +10,4% | 101,2 | 37,85% | 5,92% |
| Cazare (55xx) | 102 | −10,1% | 90,3 | 4,36% | 16,00% |
| Construcții (41–43) | 98 | −0,6% | 93,1 | 10,99% | 14,71% |
| IT software | 98 | +1,6% | 108,3 | 55,95% | 5,22% |
| Transport (49–53) | 93 | +5,2% | 87,8 | 4,00% | 15,68% |
| Producție (10–33) | 93 | +0,8% | 85,7 | 4,27% | 15,68% |
| Consultanță în management (7022) | 85 | −3,0% | 89,2 | 30,92% | 15,66% |
| Comerț cu amănuntul (47xx) | 84 | −0,8% | 82,8 | 2,73% | 16,00% |
| Comerț angro (46xx) | 82 | −2,0% | 79,2 | 4,86% | 15,68% |
| Comerț online (4791) | 61 | −11,8% | 91,4 | 6,19% | 15,53% |
Cum se citește. Cele două grupuri de coloane vin din surse diferite și nu se amestecă. Indicii au baza 2021 = 100 și sunt corectați cu creșterea prețurilor; sub 100 înseamnă că domeniul facturează mai puțin în termeni reali decât în 2021. Coloana pe 2026 este mediana variației pe primele șapte luni și nu se înmulțește cu indicele: e alt interval. Rata efectivă între 1% și 3% arată impozit pe venitul microîntreprinderilor, iar în jur de 16% arată impozit pe profit. Ordonat descrescător după indicele din facturi.
Sursa. Date: bilanțuri ANAF/MFinanțe + facturi emise prin FGO.ro. Analiză: FGO.ro. Coloanele „din facturi”: FGO.ro, minimum 60 de firme pe fiecare celulă, firme care facturau deja în prima jumătate a anului de bază. Coloanele „din bilanțuri”: bilanțurile ANAF, cu codul CAEN convertit la revizia 2. Definițiile de domeniu nu sunt identice între cele două surse: facturile folosesc grupări mai înguste de coduri.
Ce arată. Opt din douăsprezece domenii au indicele real sub 100 în facturi, iar nouă din unsprezece în bilanțuri. Cele două clasamente se suprapun în mare parte, iar capetele coincid: comerțul, angro și amănunt, e la fund în amândouă, iar serviciile profesionale sunt sus în amândouă. Patru domenii dau răspunsuri diferite, și diferența e informativă. Comerțul online are ecartul cel mai mare, 30,4 puncte, cu 61 în facturi și 91,4 în bilanțuri, dar rămâne sub 100 în amândouă. Celelalte trei trec linia de 100 dintr-o parte în alta: cazarea are 102 în facturi și 90,3 în bilanțuri, restaurantele 109 și 99,1, iar IT-ul, în sens invers, 98 și 108,3. La comerțul online și la IT explicația este gruparea de coduri, mai îngustă în facturi: magazinele online pure, cu cod 4791, și firmele mici de software care facturează prin platformă sunt segmente mai expuse decât categoriile largi din bilanțuri. La cazare și la restaurante explicația este alta: eșantionul din facturi coboară la câteva sute de firme, iar la acel volum o mediană se mută ușor. Pentru aceste patru domenii, ordinea de mărime se poate cita, dar cifra exactă nu.
Ce nu se poate face cu tabelul acesta. Nu se pot scădea coloanele una din alta. Cele două surse măsoară populații care se suprapun parțial, pe definiții de domeniu diferite, iar diferența dintre 98 și 108,3 la IT e distanța dintre două întrebări apropiate, dar diferite. Verificarea reciprocă a celor două surse este validă la nivel de economie, unde populațiile sunt suficient de mari, iar la nivel de ramură este numai orientativă.
Patru tipuri de deteriorare
Clasamentul după venit și clasamentul după marjă nu seamănă. Citite împreună, ramurile se împart în patru tipare, iar fiecare cere un discurs diferit:
Tabelul 3 · Patru tipuri de deteriorare
| Tiparul | Ramuri | Ce s-a întâmplat | Cât de reversibil |
|---|---|---|---|
| A. Subțiri de la început | Comerț amănunt, angro | Marjă mică dinainte, pierdere absolută modestă, dar indicele real de venit e cel mai slab din toate. Scădere lentă, pe volum. | greu, nu mai e marjă de tăiat |
| B. Scădere accentuată a marjei | Cazare, restaurante, transport, comerț online | Venitul ține sau chiar crește, dar marja scade cu 7,6 până la 17,7 puncte și o treime din firme trec pe pierdere. Capitalizarea se înjumătățește. | critic — capital consumat |
| C. Coborâre de la înălțime | Consultanță, contabilitate | Pierd cel mai mult în puncte de marjă, dar rămân la 31% și 38% — cele mai confortabile din economie. Sub 18% pe pierdere. | confortabil |
| D. Intacte | IT software | Singura ramură care păstrează marja, capitalul și crește ocuparea cu un sfert. Singura cu indice real peste 100 și marjă neatinsă. Și una din doar două care au rămas în regimul micro. | sănătos |
Cum se citește. Gruparea ramurilor după cum se combină pierderea de venit cu pierderea de marjă. Coloana din dreapta este evaluarea proprie privind cât de greu se reface situația.
Sursa. Date: bilanțuri ANAF/MFinanțe. Analiză: FGO.ro + SMARTreports. Pe baza tabelului precedent.
Ce arată. Distincția care lipsește din orice barometru construit pe venituri: un sector care se strânge, marjă subțire de la început, venit în scădere, nu e același lucru cu un sector care își acoperă pierderile din capitalul propriu, cu venit stabil și marjă mult redusă. Al doilea arată mai bine în cifrele de vânzări și e mai grav.
Distincția dintre tiparul A și tiparul B e cea care lipsește din orice barometru de venituri. Comerțul cu amănuntul arată cel mai rău pe venit, indice real 82,8, dar marja lui a scăzut doar cu 2,10 puncte, pentru că nu avea de unde. Restaurantele arată bine pe venit, 99,1, al treilea cel mai bun, dar marja a căzut de la 12,00% la 2,03% și capitalul propriu de la 41,7% la 17,9% din active. Primul e un sector care se strânge. Al doilea e un sector care acoperă pierderile din capitalul propriu.
Structura pe mărime, pe ramuri
Tabelul 4 · Structura pe clase de mărime, pe ramuri
| Segment | Primele patru ponderi | Mediana (a 6-a din 11) | Ultimele patru ponderi |
|---|---|---|---|
| Micro | Contabilitate 98,20% · Comerț online 98,18% · Consultanță 96,95% · IT 95,33% | Transport 92,30% | Producție 80,10% · Restaurante 85,10% · Angro 86,93% · Construcții 88,08% |
| Mică | Producție 14,50% · Restaurante 13,86% · Angro 10,43% · Construcții 10,22% | Transport 6,46% | Contabilitate 1,61% · Online 1,71% · Consultanță 2,55% · IT 3,28% |
| Mijlocie | Producție 4,18% · Angro 2,21% · Construcții 1,54% · Cazare 1,43% | Transport 1,04% | Online 0,10% · Contabilitate 0,16% · Consultanță 0,35% · Retail 0,61% |
| Mare | Producție 1,218% · Angro 0,427% · IT 0,336% · Transport 0,207% | Consultanță 0,140% | Online 0,008% · Contabilitate 0,025% · Restaurante 0,099% · Cazare 0,111% |
| CA dusă de firmele mari | Producție 68,2% · Retail 63,3% · IT 48,4% · Angro 38,9% | Construcții 26,0% | Online 3,1% · Contabilitate 7,4% · Cazare 11,3% · Restaurante 17,1% |
Cum se citește. Ponderi din firmele active ale fiecărei ramuri. „Mediana” e valoarea din mijlocul celor unsprezece ramuri, nu o mediană între firme.
Sursa. Date: bilanțuri ANAF/MFinanțe. Analiză: FGO.ro + SMARTreports. 2025.
Ce arată. Amplitudinea e uriașă: de la 80,1% la 98,2% pe micro. Iar cele patru ramuri cel mai intens micro sunt exact cele mai expuse la coborârea plafonului fiscal, trei dintre ele cu marje brute de 36–60%, unde regimul micro valorează de opt ori mai mult decât impozitul pe profit.
Amplitudinea e uriașă, de la 80,1% la 98,2% pe micro, și se leagă direct de fiscalitate: cele patru ramuri cel mai intens micro sunt exact cele mai expuse la coborârea plafonului. Trei dintre ele au marje brute de 36–60%, ceea ce face regimul micro incomparabil mai avantajos decât impozitul pe profit: la o marjă de 50%, 1% pe venit echivalează cu 2% din profit, față de 16%. Când plafonul coboară, acestea sunt firmele care pierd cel mai mult.
La celălalt capăt, producția are de cinci ori mai multe firme mari decât media și 68,2% din cifra de afaceri dusă de 613 firme. E singura ramură în care regimul micro e practic irelevant, și singura care pierde masiv locuri de muncă.
Partea II. Cum arată încetinirea
2. Marja brută și marja netă
Marja netă include impozitul. Într-un interval în care rata efectivă de impozit s-a aproape triplat, o afirmație despre profitabilitate sprijinită doar pe marja netă nu poate separa deteriorarea operațională de impozit. Coloana marjei brute o separă.
Tabelul 5 · Marja brută, marja netă și pana fiscală dintre ele, 2018–2025
| An | Marja BRUTĂ mediană | Marja NETĂ mediană | Pana fiscală (pp) | Firme pe pierdere | Profit brut total | Impozit implicit total |
|---|---|---|---|---|---|---|
| 2018 | 11,23% | 9,80% | 1,43 | 24,29% | 100,5 mld | 14,8 mld |
| 2019 | 12,92% | 11,45% | 1,47 | 22,23% | 110,0 mld | 16,2 mld |
| 2020 | 13,39% | 11,98% | 1,41 | 23,21% | 116,2 mld | 15,5 mld |
| 2021 | 16,16% | 14,70% | 1,46 | 20,15% | 166,9 mld | 19,9 mld |
| 2022 | 16,90% | 15,41% | 1,49 | 19,53% | 228,9 mld | 27,9 mld |
| 2023 | 12,21% | 10,82% | 1,39 | 23,92% | 213,4 mld | 31,3 mld |
| 2024 | 9,96% | 8,18% | 1,78 | 27,10% | 208,9 mld | 35,3 mld |
| 2025 | 10,14% | 8,38% | 1,76 | 25,96% | 212,0 mld | 36,8 mld |
Cum se citește. Marja brută e înainte de impozit, marja netă după. Pana fiscală = diferența dintre ele, în puncte procentuale (pp) din cifra de afaceri; cu cât e mai lată, cu atât impozitul ia mai mult din fiecare leu vândut.
Sursa. Date: bilanțuri ANAF/MFinanțe. Analiză: FGO.ro + SMARTreports. Mediane pe firmă. Marja brută = (profit brut − pierdere brută) / cifră de afaceri.
Ce arată. Între 2022 și 2025, marja netă a scăzut cu 7,03 puncte, dar marja brută cu 6,76, deci deteriorarea e operațională, iar impozitul explică 0,27 puncte.
Descompunerea celor 7,03 puncte de marjă netă pierdute între 2022 și 2025: marja brută a scăzut cu 6,76 puncte, iar lărgirea penei fiscale explică 0,27 puncte. Deteriorarea operațională e de peste douăzeci de ori mai mare decât efectul fiscal asupra marjei.
Graficul 1 · Marja brută, marja netă și ponderea firmelor pe pierdere, 2018–2025
Cum se citește. Axa verticală e în procente. Linia albastră continuă e marja brută, de dinaintea impozitului; cea albastră punctată, marja netă, de după; distanța dintre ele este pana fiscală. Linia roșie punctată e ponderea firmelor care pierd bani, și acolo mai sus înseamnă mai rău.
Sursa. Date: bilanțuri ANAF/MFinanțe. Analiză: FGO.ro. Mediane pe firmă, firme active cu peste 10.000 lei cifră de afaceri.
Ce arată. Cele două linii albastre sunt aproape paralele. Aceasta e demonstrația grafică a faptului că scăderea profitabilității are cauze operaționale, nu fiscale: distanța dintre ele se lărgește foarte puțin. Iar linia roșie le oglindește și le încrucișează în 2023.
Cum se citește. Axa verticală e în procente din cifra de afaceri pentru cele două linii albastre, și în procente din numărul de firme pentru linia roșie punctată. Linia albastră continuă e marja brută, de dinaintea impozitului; cea punctată, marja netă, de după. Distanța dintre ele e pana fiscală. Linia roșie e ponderea firmelor care pierd bani, acolo, mai sus înseamnă mai rău.
Sursa. Date: bilanțuri ANAF/MFinanțe. Analiză: FGO.ro. Mediane pe firmă, firme active.
Ce arată. Cele două linii albastre sunt aproape paralele. Aceasta e demonstrația grafică a faptului că scăderea profitabilității are cauze operaționale, nu fiscale: distanța dintre ele se lărgește foarte puțin. Iar linia roșie le oglindește și le încrucișează în 2023, anul în care marja coboară sub ponderea firmelor pe pierdere.
Venit față de profit, pe aceleași populații
Tabelul 6 · Ce s-a întâmplat cu veniturile, profitul, numerarul și datoriile
| Indicator (mediana pe firmă, dacă nu se spune altfel) | 2021 | 2025 | Nominal | Real (2021 = 100) |
|---|---|---|---|---|
| Cifra de afaceri | 226.029 | 275.213 | +21,8% | 80,3 |
| Profit net | 34.119 | 24.009 | −29,6% | 46,4 |
| Casa și conturi la bănci | 41.094 | 29.396 | −28,5% | 47,2 |
| Datorii | 82.274 | 113.824 | +38,3% | 91,3 |
| Cifra de afaceri pe angajat | 151.480 | 218.084 | +44,0% | 95,0 |
| Cifra de afaceri totală (agregat) | 1.972,6 mld | 2.811,9 mld | +42,6% | 94,0 |
| Profit net total (agregat) | 146,4 mld | 172,8 mld | +18,0% | 77,9 |
Cum se citește. Sunt niveluri mediane, nu variații ale aceleiași firme: se citesc ca „cum arată o firmă obișnuită azi”, nu ca traiectoria unei firme anume. Ultima coloană: 100 = nivelul din 2021 în termeni reali, sub 100 = pierdere.
Sursa. Date: bilanțuri ANAF/MFinanțe. Analiză: FGO.ro + SMARTreports. Populația a crescut cu 107.081 de firme între cei doi ani, deci coloanele de niveluri sunt sensibile la compoziție.
Ce arată. Venitul median real e la 80, profitul la 46, numerarul la 47, iar datoriile la 91. Veniturile s-au diluat, profitul s-a înjumătățit, datoriile au rămas.
Veniturile s-au diluat, profitul s-a înjumătățit, datoriile au rămas. Agregat: cifra de afaceri a crescut cu 42,6% nominal, profitul cu 18,0%; profitul agregat a atins vârful în 2022, la 200,3 miliarde, și scade de atunci în lei curenți, în timp ce cifra de afaceri a mai adăugat 313 miliarde.
3. Calibrarea: cum arată o criză adevărată
Seria conține un an de contracție adevărată, care servește drept reper pentru tot restul. În 2020, mediana variației a fost negativă, de −1,82%, iar 52,2% din firmele active au încheiat anul sub anul precedent. Aceea e semnătura statistică a unei contracții.
Tabelul 7 · Cum arată o contracție, comparată cu o scădere lentă
| Anul | Mediana variației | Firme în scădere | Marja brută mediană | Firme pe pierdere | Diagnostic |
|---|---|---|---|---|---|
| 2020 — pandemie | −1,82% | 52,2% | 13,39% | 23,21% | contracție |
| 2022 — vârf | +14,42% | 32,5% | 16,90% | 19,53% | expansiune |
| 2024, cel mai slab an recent | +5,60% | 41,7% | 9,96% | 27,10% | scădere lentă |
| 2025 | +5,10% | 42,3% | 10,14% | 25,96% | scădere lentă |
Cum se citește. Patru ani puși față în față. Marja brută e înainte de impozit. Coloana „diagnostic” este interpretare proprie.
Sursa. Date: bilanțuri ANAF/MFinanțe. Analiză: SMARTreports. Toate coloanele sunt calculate identic pe toți anii.
Ce arată. În 2020 veniturile au scăzut și marja a rezistat. Aceasta este o contracție. În 2024 veniturile au crescut și marja a scăzut puternic. Aceasta este o comprimare a marjei. La prima se răspunde tăind cheltuieli; la a doua nu se poate răspunde tăind.
Diferența dintre 2020 și 2024 e diferența dintre două fenomene distincte. În 2020, veniturile au scăzut și marja a rezistat, 13,39% brut, mai bine decât în 2019. În 2024, veniturile au crescut și marja a scăzut la 9,96%, cel mai slab nivel din opt ani. Prima e o lovitură din exterior, la care firmele răspund tăind cheltuieli. A doua este o comprimare a marjei, la care nu se poate răspunde tăind, ci doar crescând prețurile, și tocmai asta n-a funcționat.
Rezerva obligatorie la această comparație. Marja din 2020 nu măsoară numai reziliența firmelor. Anul 2020 a avut șomaj tehnic, garanții de stat, amânări la plata obligațiilor fiscale și scutiri, instrumente care au susținut exact rezultatul net. O parte din „marja a rezistat în 2020″ reflectă măsurile de sprijin din acel an. Distincția dintre contracție și comprimare a marjei rămâne validă; magnitudinea comparației nu trebuie supralicitată.
Partea III. Sursele, definițiile și cine a contribuit
4. Ce măsoară fiecare dintre cele două surse
Cele două surse nu se suprapun și nu se pot înlocui una pe alta. Diferența dintre ele e de unghi: fiecare vede ce nu vede cealaltă.
Tabelul 8 · Ce vede fiecare sursă
| Ce se poate ști | Din facturile emise prin platformă | Din bilanțurile depuse la ANAF |
|---|---|---|
| Firme acoperite | între 20.333 și 59.455, în funcție de an | 658.329 de firme active în 2025 |
| Până când ajunge | iulie 2026 | decembrie 2025 |
| Ritm | lunar | anual |
| Cât vinde firma | da | da |
| Din câte documente, și de ce valoare | da | nu |
| Dacă vinde în țară sau în afară | da | nu |
| Cât câștigă firma | nu | da |
| Cât numerar are, cum e capitalizată, cât datorează | nu | da |
| Câți oameni are | nu | da |
| Cât impozit plătește | nu | da |
| Județ, ramură, clasă de mărime | parțial | da |
Cum se citește. Fiecare rând este un lucru pe care cineva ar vrea să îl afle despre o firmă mică. Coloanele arată dacă sursa respectivă poate răspunde. „Parțial” la județ și ramură înseamnă că informația există, dar pe o grupare mai îngustă decât în bilanțuri.
Sursa. Date: structura celor două seturi de date, la august 2026. Analiză: FGO.ro.
Ce arată. Cele două surse răspund la întrebări complementare, iar suprapunerea lor este mică: numai cifra de afaceri se măsoară în amândouă. De aceea cifra de afaceri este locul în care una se poate verifica prin cealaltă, iar restul raportului folosește fiecare sursă acolo unde numai ea poate răspunde.
4.1 Cele două surse se verifică una pe alta
Pe firmele care apar în amândouă, se poate calcula aceeași mărime de două ori: o dată din facturile emise, o dată din cifra de afaceri declarată la ANAF. Cele două măsurători dau același rezultat.
Tabelul 9 · Aceleași firme, măsurate din facturi și din bilanț
| Perechea de ani | Firme în ambele surse | Mediana creșterii | Firme în scădere | Variație reală | |||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| facturi | bilanț | facturi | bilanț | facturi | bilanț | ||
| 2022 față de 2021 | 13.076 | +18,2% | +17,6% | 35,8% | 33,7% | +3,0% | +2,5% |
| 2023 față de 2022 | 16.364 | +11,7% | +9,3% | 39,9% | 39,3% | −0,4% | −2,5% |
| 2024 față de 2023 | 17.706 | +3,5% | +5,4% | 46,5% | 43,2% | −5,5% | −3,8% |
| 2025 față de 2024 | 25.845 | +6,0% | +4,8% | 43,5% | 43,5% | −1,5% | −2,6% |
| Indice 2025, cu 2021 = 100 | — | 144,8 | 142,0 | — | — | 95,5 | 93,6 |
Cum se citește. Numai firmele care au și facturi în platformă și bilanț cu cifră pozitivă în amândoi anii perechii. Coloanele „facturi” și „bilanț” măsoară aceeași firmă prin două canale independente. Indicele are baza 2021 = 100 și e corectat cu creșterea prețurilor; sub 100 înseamnă pierdere în termeni reali.
Sursa. Date: bilanțuri ANAF/MFinanțe + facturi emise prin FGO.ro. Analiză: FGO.ro. An calendaristic întreg.
Ce arată. Diferența dintre cele două măsurători este de 0,6, 2,4, −1,9 și 1,2 puncte procentuale. Își schimbă semnul, deci este zgomot de măsurare și nu o abatere într-o direcție. După patru ani, indicii reali ajung la 95,5 și 93,6, adică o pierdere reală de 4,5% și de 6,4%. Cele două surse spun același lucru.
Verificarea are o consecință practică. Seria construită pe facturi nu descrie doar clienții unei platforme: descrie firme mici din România, iar bilanțurile lor o confirmă. Iar seria construită pe bilanțuri poate fi prelungită cu încredere în 2026 folosind facturile, care sunt singura sursă disponibilă pentru anul în curs.
5. Cât de solidă e fiecare constatare
Nu toate cifrele din acest raport au aceeași greutate. Unele sunt măsurători directe pe 658.000 de firme, altele sunt inferențe care depind de o interpretare. Tabelul de mai jos spune care e care, ca nimeni să nu citeze o inferență ca pe un fapt.
Tabelul 10 · Cât de solidă e fiecare constatare din raport
| Constatarea | Cât de solidă | De ce |
|---|---|---|
| Marja brută a scăzut de la 16,90% la 10,14% | măsurătoare | mediană pe 599.362 și 658.329 de firme, direct din bilanț, fără nicio ipoteză |
| Zilele de numerar au scăzut de la 57,5 la 36,3 | măsurătoare | raport fără unități, nu depinde nici de deflator |
| Progresia marjei pe clase de mărime | măsurătoare | verificat pe marja brută, deci nu poate fi efect de impozitare |
| Impozitul plătit de firmele în pierdere e 1,00% din cifra de afaceri | măsurătoare | iese identic în fiecare din cei opt ani, cu trei zecimale |
| Aglomerarea firmelor sub pragurile microîntreprinderii | măsurătoare | tiparul apare și dispare cu pragul, de patru ori independent |
| Impozitul minim pe cifra de afaceri a lovit firmele mari în 2024 | identificat | prag, an și verificare prin situația contrară: marja lor brută a crescut în același an |
| Consultanța a ieșit din regimul micro în 2023 | identificat | salt de 11,84 puncte într-un an, de 5,6 ori peste ce ar produce regimul micro |
| Mutarea de la societăți la activități independente e fiscală | inferență tare | contra-mișcarea din 2024 exclude o tendință socială, dar sursele nu se pot lega la nivel de persoană |
| O parte din decapitalizare e distribuție de dividende | inferență tare | reținerea cade la 84,0% în 2025, dar nu explică anul 2024 |
| Cazarea a ieșit din regimul micro | neconcludent | datele nu pot distinge între ieșirea din regim și scăderea puternică a marjei; vezi §16 |
| Producția a pierdut 78.036 de locuri de muncă | măsurătoare | aceleași firme măsurate în 2021 și în 2025, grupate după codul CAEN din 2021; vezi §21 |
Cum se citește. Fiecare rând e o afirmație din raport, cu eticheta care spune pe ce se sprijină. Măsurătoare = rezultat direct din bilanțuri, fără nicio ipoteză. Identificat = există o verificare prin situația contrară sau un tipar temporal care exclude explicațiile alternative. Inferență tare = probabilă, cu o rezervă declarată. Neconcludent = datele nu separă două explicații.
Sursa. Analiză: SMARTreports. Am evaluat fiecare constatare pe baza testelor descrise în secțiunile indicate.
Ce arată. Din cele douăsprezece constatări, cinci sunt măsurători directe și două sunt identificate prin situația contrară. Trei nu se pot cita public fără verificare suplimentară. Tabelul există ca nimeni să nu citeze o inferență ca pe un fapt.
6. Trei convenții de măsurare, trei întrebări diferite
Cele trei convenții de mai jos răspund la trei întrebări diferite despre firma mediană. Fiecare e corectă pentru întrebarea ei, iar rezultatele lor nu se pot pune unul în locul altuia.
Tabelul 11 · Trei convenții de măsurare a aceluiași lucru
| Convenția | Ce răspunde | Populație | Indice real 2025 (2021 = 100) |
|---|---|---|---|
| A. Lanț de mediane ale variației, pe facturile din platformă | Cât a crescut segmentul de firme din platformă, comparat cu el însuși | 46.834 firme | 97,1 |
| B. Lanț de mediane ale variației, pe bilanțuri, toată economia | Cât a crescut segmentul de firme din țară, comparat cu el însuși | 564.766 firme | 90,3 |
| C. Nivelul medianei cifrei de afaceri, toată economia | Cât facturează firma care stă la mijlocul distribuției, în fiecare an | 658.329 firme | 80,3 |
Cum se citește. Fiecare rând răspunde la altă întrebare despre firma mediană, formulată în coloana a doua. Indicele real are baza 2021 = 100 și e deflatat cu creșterea prețurilor de 51,6% cumulat între 2021 și 2025. Sub 100 = pierdere în termeni reali.
Sursa. Date: bilanțuri ANAF/MFinanțe + facturi emise prin FGO.ro + conturile naționale ale INS, prin Eurostat. Analiză: FGO.ro + SMARTreports. Pentru convențiile B și C; convenția A vine din seria pe facturi, secțiunea 9. Deflator: valoarea adăugată brută la prețuri de bază.
Ce arată. Cele trei întrebări dau 97,1, 90,3 și 80,3 — toate sub 100. În termeni reali firma mediană a pierdut, indiferent care dintre cele trei convenții se folosește.
Zece puncte de indice separă B de C, iar diferența e ea însăși o măsurătoare. Convenția B urmărește aceleași firme prin timp și le vede crescând. Convenția C se uită în fiecare an la mijlocul distribuției, iar mijlocul coboară, pentru că între 2021 și 2025 au intrat 107.081 de firme active noi, aproape toate microîntreprinderi.
Și o precizare de limbaj pe care raportul o respectă riguros: un lanț de mediane nu e traiectoria unei firme. Firma aflată la mijloc în 2022 nu e aceeași cu cea din 2025. De aceea în text nu apare formularea „firma mediană a pierdut atât”; apare „mediana a scăzut de la … la …”, care e ce s-a măsurat efectiv.
Seria completă, convenția B
Tabelul 12 · Mediana variației cifrei de afaceri, an cu an, toate firmele active
| Perechea | Firme în pereche | Mediana | În scădere | Prețuri | Real | Indice nominal | Indice real |
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 2019 vs 2018 | 402.786 | +9,96% | 35,6% | — | — | — | — |
| 2020 vs 2019 | 437.824 | −1,82% | 52,2% | — | — | — | — |
| 2021 vs 2020 | 467.814 | +16,85% | 31,0% | — | — | bază | 100 |
| 2022 vs 2021 | 511.359 | +14,42% | 32,5% | 14,75% | −0,3% | 114,4 | 99,7 |
| 2023 vs 2022 | 545.370 | +7,76% | 39,4% | 12,07% | −3,8% | 123,3 | 95,9 |
| 2024 vs 2023 | 561.536 | +5,60% | 41,7% | 9,56% | −3,6% | 130,2 | 92,4 |
| 2025 vs 2024 | 564.766 | +5,10% | 42,3% | 7,59% | −2,3% | 136,8 | 90,3 |
Cum se citește. Fiecare rând compară un an cu cel dinainte, pe firmele prezente în amândoi. Mediana = variația firmei aflate la mijlocul distribuției. În scădere = ce parte din firme au încheiat anul sub anul precedent. Real = mediana corectată cu creșterea prețurilor. Indicii au baza 2021 = 100; sub 100 = pierdere reală.
Sursa. Date: bilanțuri ANAF/MFinanțe. Analiză: SMARTreports. Firme cu peste 10.000 lei cifră de afaceri în amândoi anii perechii. Pentru 2019 și 2020 nu dau indice real: nu am deflatorii acelor ani în setul de referință folosit, iar nu am vrut să îi aproximez.
Ce arată. Punctul de inflexiune este 2023. Indicele real coboară sub 100 în 2024 și se așază la 90,3 în 2025. Iar 2020 e singurul an cu mediană negativă și cu peste jumătate din firme în scădere, reperul pentru ce înseamnă o contracție adevărată.
Baza de 2021 e un vârf de revenire: 2021 a fost anul cu cea mai mare creștere mediană din cei opt măsurați, +16,85%, recuperarea de după contracția din 2020. Se păstrează pentru comparabilitate cu seria pe facturi, dar pentru diagnostic se folosesc indicatorii care nu depind de bază, marja, ponderea firmelor pe pierdere, zilele de încasare, capitalizarea, toți comparabili direct cu 2018.
Cât de mult mută alegerea bazei:
Tabelul 13 · Cât mută alegerea anului de bază
| Bază | Ce fel de an era | Indice nominal 2025 | Ce sugerează |
|---|---|---|---|
| 2018 = 100 | an normal, pre-pandemic | 172,6 | creștere solidă pe șapte ani |
| 2019 = 100 | an normal, ultimul înainte de pandemie | 157,0 | creștere solidă pe șase ani |
| 2021 = 100 | vârf de revenire | 136,8 | creștere modestă pe patru ani |
Cum se citește. Același lanț de mediane, ancorat în trei ani diferiți. Comparația e strict nominală: indicii reali nu se pot calcula pe bazele 2018 și 2019 cu deflatorii disponibili.
Sursa. Date: bilanțuri ANAF/MFinanțe. Analiză: SMARTreports. Lanțuri de mediane ale variației.
Ce arată. Pe baza 2021, creșterea pare de +36,8% în patru ani; pe baza 2019, de +57,0% în șase. 2021 a fost anul cu cea mai mare creștere din toată seria, deci ancorarea acolo face tot ce urmează să pară mai slab decât e.
Raportul păstrează baza 2021 = 100, pentru comparabilitate cu seria pe facturi, care începe în același an.
7. Câte firme, și de ce numitorul contează
Tabelul 14 · De la firme înscrise la firme active, 2025
| Pasul | Câte | Din pasul dinainte |
|---|---|---|
| Înscrise la ANAF și neradiate | 2.527.687 | — |
| …din care societăți comerciale, obligate să depună bilanț | 1.504.632 | 59,5% |
| …din care cu raportare financiară pe 2025 | 925.718 | 61,5% |
| …din care cu cifră de afaceri pozitivă | 703.252 | 76,0% |
| …din care peste 10.000 lei: firmele active | 658.329 | 93,6% |
Cum se citește. Fiecare rând e un filtru aplicat celui de deasupra. Ultima coloană arată ce parte din pasul dinainte trece filtrul.
Sursa. Date: bilanțuri ANAF/MFinanțe + registrul ANAF. Analiză: SMARTreports. Pentru 2025. Pasul 1 e preluat din registrul ANAF și nu se poate verifica în perimetrul folosit aici, care conține numai societăți comerciale.
Ce arată. Din 1,50 milioane de societăți obligate să depună bilanț, 658.329 au trecut de 10.000 de lei, adică 43,8%. O colectare mai puțin completă de bilanțuri dădea 33,7% pentru același perimetru.
Cele 658.329 de firme active reprezintă 43,8% din societățile comerciale obligate să depună bilanț. Aproape patru din zece chiar funcționează.
Iar diferența până la 2,53 milioane e formă juridică, verificabilă din registrul comerțului. Registrul comerțului conține 2.005.578 de entități neradiate cu cod fiscal valid:
Tabelul 15 · Ce sunt, de fapt, cele 2,53 milioane de „firme”
| Forma juridică | Entități neradiate | Depun bilanț ca firmă? |
|---|---|---|
| SRL — societate cu răspundere limitată | 1.491.408 | da |
| PFA — persoană fizică autorizată | 343.428 | nu |
| Întreprindere individuală | 124.115 | nu |
| Întreprindere familială | 28.701 | nu |
| SA — societate pe acțiuni | 9.286 | da |
| Cooperative și alte forme | 8.640 | parțial |
| Total în registrul comerțului | 2.005.578 | |
| Diferența până la 2.527.687: ONG-uri, cabinete de avocatură și notariale, alte forme care nu se înregistrează la registrul comerțului | 522.109 | nu |
Cum se citește. Entități neradiate cu cod fiscal valid, grupate pe formă juridică. Ultimul rând e diferența față de cifra de 2,53 milioane care circulă public.
Sursa. Date: registrul comerțului (RECOM). Analiză: SMARTreports. Extrasul brut din registrul comerțului, 4.149.183 de înregistrări de firme și 4.546.912 de înregistrări de stare, aprilie 2026. Se exclud cele 2.138.415 de coduri radiate, se deduplică pe cod de înmatriculare și pe cod fiscal.
Ce arată. Jumătate din diferența dintre 2,53 milioane și firmele active e formă juridică: 496.244 de PFA-uri și întreprinderi individuale sau familiale nu depun bilanț pentru că legea nu le cere, iar 522.109 de ONG-uri și cabinete nici nu se înregistrează la registrul comerțului.
Jumătate din „firmele care nu arată activitate” nu sunt firme. Cele 496.244 de PFA-uri, întreprinderi individuale și familiale nu depun bilanț pentru că legea nu le cere, iar cele ~522.000 de ONG-uri și cabinete nici nu se înregistrează la registrul comerțului.
Cum a crescut populația de firme active
Tabelul 16 · Populația de firme active și agregatele ei, 2018–2025
| An | Firme active | Creștere | Cifra de afaceri totală | Profit net total | Marja agregată | Angajați |
|---|---|---|---|---|---|---|
| 2018 | 432.672 | — | 1.461,6 mld | 85,0 mld | 5,82% | 3.812.287 |
| 2019 | 476.093 | +10,0% | 1.622,4 mld | 93,3 mld | 5,75% | 3.920.770 |
| 2020 | 503.166 | +5,7% | 1.611,2 mld | 100,0 mld | 6,21% | 3.844.458 |
| 2021 | 551.248 | +9,6% | 1.972,6 mld | 146,4 mld | 7,42% | 3.929.881 |
| 2022 | 599.362 | +8,7% | 2.498,3 mld | 200,3 mld | 8,02% | 4.069.129 |
| 2023 | 633.472 | +5,7% | 2.590,1 mld | 181,4 mld | 7,00% | 4.144.113 |
| 2024 | 645.179 | +1,8% | 2.698,4 mld | 171,3 mld | 6,35% | 4.110.733 |
| 2025 | 658.329 | +2,0% | 2.811,9 mld | 172,8 mld | 6,14% | 3.992.033 |
Cum se citește. Marja agregată = profitul net total împărțit la cifra de afaceri totală, deci un raport de totaluri, nu o mediană: descrie economia, nu firma tipică. Angajații sunt numărul mediu de salariați raportat în bilanț, însumat peste firmele cu valoare pozitivă.
Sursa. Date: bilanțuri ANAF/MFinanțe. Analiză: SMARTreports. Firme active.
Ce arată. Numărul de firme active crește în fiecare an, dar ritmul cade de la +10,0% la +2,0%. Profitul agregat a atins vârful în 2022, la 200,3 miliarde, și scade de atunci în lei curenți, deși cifra de afaceri a mai adăugat 313 miliarde.
- Numărul de firme active crește în fiecare an, dar ritmul se reduce puternic: de la +10,0% în 2019 la +2,0% în 2025. Economia nu mai adaugă firme, doar nu le pierde.
- Profitul agregat a atins vârful în 2022, 200,3 miliarde, și scade de atunci în lei curenți, în timp ce cifra de afaceri a mai adăugat 313 miliarde. Marja agregată coboară de la 8,02% la 6,14%.
- Ocuparea a atins vârful în 2023 și a pierdut 152.080 de locuri până în 2025, mai puține decât în 2021, deși firmele active sunt cu 107.081 mai multe.
Partea IV. Cât vând firmele mici
8. Cine sunt firmele care facturează prin platformă
O serie construită pe clienții unei platforme poate măsura creșterea platformei în loc de evoluția firmelor. Vechimea firmelor din eșantion arată dacă e cazul aici.
Tabelul 17 · Vechimea firmelor măsurate prin facturi
| An | Firme măsurate | Vechime mediană (ani) | 1–3 ani | 4–6 ani | 7–9 ani | 10 ani și peste |
|---|---|---|---|---|---|---|
| 2021 | 21.921 | 3,7 | 52,8% | 18,8% | 8,9% | 19,4% |
| 2023 | 36.269 | 4,5 | 45,1% | 22,1% | 10,0% | 22,7% |
| 2025 | 57.438 | 6,3 | 35,4% | 19,1% | 14,5% | 31,0% |
| 2026 | 59.455 | 6,6 | 33,1% | 19,0% | 15,4% | 32,5% |
Cum se citește. Vechimea se calculează de la data înregistrării fiscale, la 1 august al fiecărui an. Cele patru coloane de grupe însumează 100% pe fiecare linie. Cu cât ponderea firmelor de până la trei ani este mai mică, cu atât eșantionul e mai puțin dependent de firme noi.
Sursa. Date: facturi emise prin FGO.ro + registrul ANAF. Analiză: FGO.ro. Pentru data înregistrării, aplicat firmelor care facturează prin platformă.
Ce arată. Baza măsurată a îmbătrânit: firmele de până la trei ani erau 52,8% în 2021 și sunt 33,1% în 2026, iar cele de peste zece ani au urcat de la 19,4% la 32,5%. Între 87% și 94% dintre firmele fiecărei comparații facturează prin platformă de cel puțin trei ani. Nu sunt conturi de trecere.
Îmbătrânirea are și un efect de sens contrar: firmele tinere cresc mecanic mai repede, deci o parte din încetinirea măsurată este compoziție, nu conjunctură. Efectul a fost cuantificat: 1,6 puncte. Cu structura de vârstă din 2021, cifra pe 2026 ar fi fost +4,4% în loc de +2,8%, adică tot sub creșterea prețurilor.
9. Veniturile prin facturi, până în 2026
Aceasta este singura serie din raport care ajunge în anul în curs. Se citește separat de seria pe bilanțuri, pentru că are altă populație și altă fereastră de timp.
Tabelul 18 · Mediana variației sumelor facturate, an calendaristic întreg
| Perechea de ani | Firme | Mediana | Firme în scădere | Creșterea prețurilor | Variație reală | Indice nominal | Indice real |
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 2022 față de 2021 | 20.333 | +19,3% | 36,1% | 14,75% | +3,9% | 119,3 | 103,9 |
| 2023 față de 2022 | 26.076 | +12,0% | 40,4% | 12,07% | −0,1% | 133,5 | 103,8 |
| 2024 față de 2023 | 29.412 | +3,1% | 47,0% | 9,56% | −5,9% | 137,7 | 97,8 |
| 2025 față de 2024 | 46.834 | +6,8% | 43,1% | 7,59% | −0,7% | 147,2 | 97,1 |
| Cumulat 2021 → 2025 | — | +47,2% | — | +51,6% | −2,9% | — | — |
Cum se citește. Fiecare rând compară un an cu cel dinainte, pe firmele care au facturat în amândoi. Se calculează cât a crescut fiecare firmă și se ia valoarea din mijloc, ca să nu poată muta rezultatul câteva firme mari. „Creșterea prețurilor” este deflatorul valorii adăugate brute la prețuri de bază, fără TVA. Indicii au baza 2021 = 100; sub 100 înseamnă pierdere în termeni reali.
Sursa. Date: facturi emise prin FGO.ro. Analiză: FGO.ro. An calendaristic întreg. Nu intră proformele, avizele, comenzile și devizele. Toate valutele sunt convertite în lei la cursul de pe fiecare document.
Ce arată. Firma mediană a facturat, în patru ani, cu 47,2% mai mult în lei, la prețuri care au crescut cu 51,6%. A pierdut deci 2,9% în termeni reali. Sunt patru ani în care creșterea nominală nu a mai ținut pasul cu prețurile, fără niciun an de contracție. Cel mai slab an este 2024, cu 47,0% din firme în scădere.
9.1 Primele șapte luni din 2026
Tabelul 19 · Anul în curs, măsurat pe fereastra 1 ianuarie – 1 august
| Perioada | Firme | Mediana | Firme în scădere | Scădere de peste 30% | Creșterea prețurilor | Variație reală |
|---|---|---|---|---|---|---|
| 2026 față de 2025, 1 ian – 1 aug | 47.327 | +2,8% (provizoriu) | 47,1% | 25,8% | 7,95% | −4,8% |
Cum se citește. Această cifră nu se înmulțește cu indicii din tabelul precedent. Este măsurată pe alt interval, iar o fereastră de șapte luni dă sistematic cu câteva puncte mai mult decât un an întreg. Datele sunt provizorii: documentele datate în iulie continuă să fie introduse câteva săptămâni după.
Sursa. Date: facturi emise prin FGO.ro. Analiză: FGO.ro. 1 ianuarie – 1 august, pentru 2025 și 2026.
Ce arată. În primele șapte luni din 2026, firma mediană a facturat cu 2,8% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025, la prețuri cu 7,95% mai mari. Aproape jumătate dintre firme sunt în scădere, iar una din patru a pierdut peste 30%. Anul în curs continuă tiparul celor patru dinainte, nu îl rupe.
De ce intervalul contează mai mult decât pare. Aceleași firme, măsurate pe primele șapte luni în loc de an întreg, apar cu 6 până la 10 puncte mai mult pe an. Două cauze, măsurate separat. Prima, și cea mare: firmele care abia intraseră au un an de bază incomplet, iar o lună lipsă cântărește o șeptime într-un interval de șapte luni și doar o douăsprezecime într-un an; pe firmele care aveau deja un an complet de facturare înainte, diferența scade la 2–3,5 puncte. A doua: a doua jumătate a anului a devenit relativ mai slabă, iar raportul dintre anul întreg și primele șapte luni, la firmele așezate, scade de la 1,711 în 2022 la 1,667 în 2024, față de 1,714 cât ar da un an uniform. De aceea seria principală este pe an întreg, iar 2026 stă separat.
9.2 Ce s-a schimbat în comportamentul de facturare
Facturile arată ceva ce bilanțul nu poate arăta: din câte documente se face cifra de afaceri, și cât valorează fiecare.
Tabelul 20 · Documente și valoare pe document, primele șapte luni
| Indicator, mediana pe firmă | 2025 | 2026 | Variație |
|---|---|---|---|
| Documente emise în primele șapte luni | 22 | 21 | −1 document |
| Valoarea mediană a unui document | — | — | +3,7% |
Cum se citește. Numărul de documente este mediana pe firmă, nu media. Variația valorii pe document este mediana variațiilor individuale, comparabilă direct cu creșterea prețurilor de 7,95%.
Sursa. Date: facturi emise prin FGO.ro. Analiză: FGO.ro. Ferestre comparabile 1 ianuarie – 1 august, 2025 și 2026.
Ce arată. Firma mediană emite un document mai puțin decât anul trecut și încasează cu 3,7% mai mult pe fiecare, adică sub creșterea prețurilor de 7,95%. Scade și volumul, și prețul în termeni reali. Se vinde mai puțin, la un preț care nu ține pasul cu inflația.
Partea V. Rezistența financiară și capitalul
10. Rezistența financiară, măsurată în zile
Indicatorii din această secțiune sunt cei mai greu de contestat din tot raportul, pentru un motiv tehnic: sunt rapoarte fără unități și nu depind de niciun deflator. Nimeni nu poate discuta metoda de deflatare a unui număr de zile.
Tabelul 21 · Rezistența financiară a firmei mediane, măsurată în zile
| An | Zile de numerar | Zile de încasare | Lichiditate (active circ. / datorii) |
Capital propriu / active | Firme cu capitaluri negative |
|---|---|---|---|---|---|
| 2018 | 40,4 | 34,7 | 1,300 | 43,64% | 25,06% |
| 2019 | 45,5 | 35,5 | 1,439 | 47,43% | 22,97% |
| 2020 | 57,7 | 37,6 | 1,545 | 50,78% | 21,83% |
| 2021 | 57,5 | 36,2 | 1,720 | 55,64% | 20,27% |
| 2022 | 44,6 | 44,5 | 1,634 | 52,93% | 19,33% |
| 2023 | 45,5 | 45,7 | 1,537 | 51,79% | 20,86% |
| 2024 | 41,5 | 42,6 | 1,365 | 46,79% | 22,82% |
| 2025 | 36,3 | 48,5 | 1,250 | 41,82% | 22,50% |
Cum se citește. Zile de numerar = câte zile de cifră de afaceri stau în bancă; mai mult e mai bine. Zile de încasare = după câte zile e plătită firma; mai puțin e mai bine. Lichiditatea = de câte ori acoperă activele circulante datoriile; mai mult e mai bine. Capital propriu / active: mai mult e mai bine. Firme cu capitaluri negative: mai puțin e mai bine.
Sursa. Date: bilanțuri ANAF/MFinanțe. Analiză: SMARTreports. Mediane pe firmă. Zilele se obțin raportând poziția din bilanț la cifra de afaceri zilnică.
Ce arată. Rezerva de numerar a scăzut de la 57,5 la 36,3 zile, iar termenul de încasare s-a lungit cu 12,3 zile. Toți patru indicatorii sunt acum sub nivelul din 2018, anul de dinaintea oricărei perturbări. Fiind rapoarte fără unități, nu depind de nicio metodă de deflatare.
- Rezerva de numerar s-a redus cu 21 de zile din 2021, la 36,3, cel mai puțin din cei opt ani. Firma mediană are acum ceva peste o lună de rulaj în bancă.
- Termenul de încasare s-a lungit cu 12,3 zile, la 48,5, cel mai mult din serie. Se lucrează pe credit comercial mai lung, iar creditul acela e finanțat din numerarul care tocmai s-a redus.
- Lichiditatea a coborât la 1,25, de la 1,72. Marja de siguranță dintre activele circulante și datorii s-a redus la un sfert din valoarea datoriilor.
- Capitalizarea a scăzut cu aproape 14 puncte, de la 55,64% la 41,82%.
Capitalizarea are două explicații, iar una e voluntară. Capitalul propriu nu se reconstituie decât din profit reinvestit, dar el scade și când proprietarii scot bani din firmă. Iar exact asta s-a întâmplat în 2025: rata mediană de reținere a profitului a căzut de la 98,6% la 84,0%, iar ponderea firmelor profitabile care și-au redus capitalul propriu a urcat la 27,7%. Detaliile și cronologia sunt la §17.5.
Rezerva: testul explică bine 2025 și parțial 2022, dar nu explică 2024, când cea mai mare cădere anuală a raportului capital/active, minus 5,00 puncte, s-a produs la o reținere de 98,6%. O parte din decapitalizare rămâne neexplicată de distribuție. Formularea corectă e „o parte din scăderea capitalului e distribuție anticipată”, nu „decapitalizarea e distribuție”.
11. Rentabilitatea capitalului
Tabelul 22 · Componentele rentabilității capitalului
| An | Marja netă mediană | Rotația activelor, mediană | Capital propriu / active | Levier implicit | ROE median |
|---|---|---|---|---|---|
| 2018 | 9,80% | 1,295 | 43,64% | 2,29 | 44,66% |
| 2019 | 11,45% | 1,267 | 47,43% | 2,11 | 45,81% |
| 2020 | 11,98% | 1,141 | 50,78% | 1,97 | 40,75% |
| 2021 | 14,70% | 1,201 | 55,64% | 1,80 | 46,59% |
| 2022 | 15,41% | 1,281 | 52,93% | 1,89 | 60,98% |
| 2023 | 10,82% | 1,349 | 51,79% | 1,93 | 48,10% |
| 2024 | 8,18% | 1,389 | 46,79% | 2,14 | 43,68% |
| 2025 | 8,38% | 1,421 | 41,82% | 2,39 | 53,91% |
Cum se citește. Rotația activelor = de câte ori se învârte activul într-un an. Levier implicit = de câte ori sunt activele mai mari decât capitalul propriu; mai mare = mai îndatorat. ROE = profit net raportat la capital propriu. Cele patru coloane nu se înmulțesc între ele: sunt mediane calculate independent, iar mediana unui produs nu e produsul medianelor.
Sursa. Date: bilanțuri ANAF/MFinanțe. Analiză: SMARTreports. Mediane pe firmă.
Ce arată. ROE-ul median urcă de la 46,6% la 53,9% în timp ce marja scade. Explicația nu e performanța: firmele lucrează cu mai puțin capital propriu și rotesc activele mai repede. Creșterea vine din levier.
Între 2021 și 2025, cele trei componente ale rentabilității capitalului merg în direcții diferite: marja scade de la 14,70% la 8,38%; rotația activelor crește de la 1,201 la 1,421, cel mai bun nivel din serie; capitalizarea scade de la 55,64% la 41,82%, ceea ce echivalează cu un levier implicit în creștere de la 1,80 la 2,39. Iar ROE-ul median urcă de la 46,59% la 53,91%.
O firmă care s-ar uita numai la rentabilitatea capitalului ar concluziona că merge mai bine decât în 2021. De fapt câștigă mai puțin pe leu vândut, și obține un randament mai bun pe capital în condițiile în care are mai puțin capital. Aceeași cifră, două povești opuse.
Ce nu se poate distinge. Rotația mai rapidă a activelor e, în sine, un semn bun. Dar când crește simultan cu levierul și scade capitalizarea, explicația cea mai simplă nu e eficiența: un activ vechi, amortizat, are valoare contabilă mică și produce mecanic o rotație mare. Datele de aici nu pot separa „active folosite mai bine” de „active neînnoite”; ar fi nevoie de structura pe vârste a imobilizărilor, care nu se raportează în bilanțul simplificat.
Partea VI. Ce a făcut statul
12. Proba de calibrare: 1,00% din cifra de afaceri
Tabelul 23 · Cât plătesc firmele care pierd bani
| An | Firme în pierdere brută care plătesc impozit | Impozit median, ca % din cifra de afaceri | Impozit total de la firmele în pierdere |
|---|---|---|---|
| 2018 | 95,89% | 1,003% | 0,62 mld |
| 2019 | 93,83% | 1,003% | 0,48 mld |
| 2020 | 93,46% | 1,000% | 0,58 mld |
| 2021 | 90,96% | 1,002% | 0,53 mld |
| 2022 | 93,04% | 1,003% | 0,68 mld |
| 2023 | 73,16% | 1,000% | 0,58 mld |
| 2024 | 59,94% | 1,001% | 1,95 mld |
| 2025 | 51,69% | 1,001% | 2,10 mld |
Cum se citește. Numai firme cu pierdere brută. Coloana din mijloc e impozitul plătit exprimat ca procent din cifra de afaceri, nu din profit, care e negativ. Referința de care are nevoie: cota impozitului pe venitul microîntreprinderilor a fost 1% pe cifra de afaceri.
Sursa. Date: bilanțuri ANAF/MFinanțe. Analiză: SMARTreports. Impozit implicit = profitul brut minus profitul net raportate; la o firmă în pierdere, pierderea netă mai mare decât cea brută înseamnă impozit plătit.
Ce arată. Impozitul median iese între 1,000% și 1,003% din cifra de afaceri în fiecare din cei opt ani. Aceea e exact cota regimului micro, citită direct din bilanțuri, ceea ce validează că metoda măsoară efectul fiscal. Iar ponderea celor care plătesc a scăzut de la 93% la 52%: ieșirea din regimul micro a scutit de impozit tocmai firmele care merg cel mai prost.
Coloana din mijloc e cea mai bună validare posibilă a metodei. Impozitul median plătit de o firmă care pierde bani este, în fiecare dintre cei opt ani, între 1,000% și 1,003% din cifra de afaceri. Aceea e cota impozitului pe venitul microîntreprinderilor. Valoarea rezultă din bilanțuri.
Rezultatul de fond: ponderea firmelor care pierd bani și totuși plătesc impozit a scăzut de la 93% la 52%. Sub regimul micro, o firmă pe pierdere plătea 1% din cifra de afaceri. Ieșirea din regim înseamnă impozit pe profit, iar impozit pe profit pe o pierdere este zero. Înăsprirea plafonului a scutit de impozit tocmai firmele care merg cel mai prost. Ponderea a scăzut cu 41,35 puncte procentuale, în timp ce numărul firmelor pe pierdere a crescut.
Simultan, suma totală s-a triplat, 0,68 → 2,10 miliarde. Deci plătitorii rămași sunt mult mai mari. Explicația e la §14.
13. Două grupuri de impozitare și migrația dintre ele
Mediana descrie prost o distribuție cu două grupuri distincte. Populația nu are o rată „tipică” de 15%; are două grupuri, iar mediana se plimbă între ele pe măsură ce ponderile se schimbă. Perechea de ponderi descrie mai exact situația.
Tabelul 24 · Distribuția impozitului pe două grupuri
| An | Rata efectivă mediană | Firme cu rată sub 5% (semnătura regimului micro) |
Firme cu rată peste 16% (impozit pe profit) |
Sub 5%, în număr | Peste 16%, în număr |
|---|---|---|---|---|---|
| 2018 | 6,97% | 39,55% | 26,96% | 131.473 | 89.621 |
| 2019 | 6,56% | 41,25% | 25,34% | 154.695 | 95.030 |
| 2020 | 5,87% | 44,73% | 21,71% | 174.764 | 84.823 |
| 2021 | 5,45% | 47,16% | 20,27% | 209.795 | 90.173 |
| 2022 | 5,41% | 47,44% | 20,40% | 231.280 | 99.454 |
| 2023 | 10,37% | 36,92% | 26,65% | 179.501 | 129.570 |
| 2024 | 14,74% | 21,57% | 36,39% | 102.815 | 173.456 |
| 2025 | 15,20% | 20,48% | 37,37% | 100.917 | 184.144 |
Cum se citește. Numai firme cu profit brut pozitiv. Rata = impozit împărțit la profitul brut. Două praguri dau scala: sub 5% e semnătura impozitului pe venitul microîntreprinderilor (1% pe cifra de afaceri reprezintă 5% din profit la o marjă de 20%), iar peste 16% e cota de impozit pe profit. Ultimele două coloane sunt numărul de firme din fiecare grup.
Sursa. Date: bilanțuri ANAF/MFinanțe. Analiză: SMARTreports. Firme cu profit brut pozitiv. Numerele absolute se obțin înmulțind ponderea cu numărul de firme profitabile din anul respectiv.
Ce arată. Populația are două grupuri distincte, în loc să fie grupată în jurul unei medii. De aceea mediana descrie prost ce se întâmplă. Între 2022 și 2025, 130.363 de firme profitabile au ieșit din grupul cu impozit mic și 84.690 au intrat în cel cu impozit peste 16%, deși populația totală a crescut.
Graficul 2 · Cele două grupuri de impozitare și încrucișarea lor, 2018–2025
Cum se citește. Axa verticală e ponderea din firmele profitabile. Linia verde = firmele care plătesc sub 5% din profitul brut ca impozit, semnătura regimului micro. Linia roșie = cele care plătesc peste 16%, adică impozit pe profit. Linia galbenă verticală marchează anul în care cele două se încrucișează.
Sursa. Date: bilanțuri ANAF/MFinanțe. Analiză: SMARTreports. Firme cu profit brut pozitiv.
Ce arată. Cele două grupuri își schimbă locul între 2023 și 2024. Grupul cu impozit mic pierde 27 de puncte în trei ani, cel cu impozit mare câștigă 17. Graficul rezumă schimbarea de regim descrisă în această parte.
Migrația se poate număra: 130.363 de firme profitabile au ieșit din grupul cu impozit mic între 2022 și 2025, deși populația de firme active a crescut cu 59.000 în același interval. În oglindă, grupul cu rată peste 16% a câștigat 84.690.
Iar punctul de inflexiune e 2023, cu saltul mare în 2024: mediana urcă cu 4,96 puncte în 2023 și cu 4,37 în 2024, apoi doar cu 0,46 în 2025.
14. Anul 2024: două mișcări de semn contrar
Tabelul 25 · Anul 2024, pe clase de mărime: două mișcări de semn contrar
| Clasa | Rata efectivă mediană | Firme pe pierdere care plătesc impozit | |||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 2021 | 2022 | 2023 | 2024 | 2025 | 2023 | 2024 | |
| Mari | 14,12% | 13,96% | 14,06% | 15,62% | 15,65% | 23,8% | 55,6% |
| Mijlocii | 13,93% | 13,99% | 13,97% | 14,60% | 14,81% | 22,5% | 18,1% |
| Mici | 12,33% | 12,68% | 13,68% | 15,68% | 15,78% | 58,5% | 34,0% |
| Micro | 5,01% | 4,96% | 9,02% | 14,55% | 15,14% | 74,3% | 61,4% |
Cum se citește. Primul bloc de coloane = rata efectivă mediană la firmele profitabile, an cu an. Al doilea bloc = ce parte din firmele care pierd bani plătesc totuși impozit, în 2023 și în 2024. O firmă pe pierdere plătește impozit numai dacă e într-un regim calculat pe cifra de afaceri, nu pe profit.
Sursa. Date: bilanțuri ANAF/MFinanțe. Analiză: FGO.ro + SMARTreports.
Ce arată. În 2024, la firmele mari ponderea celor care pierd bani și totuși plătesc urcă de la 23,8% la 55,6%, iar la microîntreprinderi scade de la 74,3% la 61,4%. Același an, capete opuse ale distribuției, semne contrare. Nicio explicație generală, inflație, costuri, „statul a strâns șurubul”, nu produce două semne opuse simultan; doar două măsuri distincte o fac.
În 2024, firmele mari care pierd bani și totuși plătesc impozit urcă de la 23,8% la 55,6%. Microîntreprinderile care pierd bani și plătesc scad de la 74,3% la 61,4%. Același an, capete opuse ale distribuției, semne contrare, magnitudini mari. O explicație generală, inflație, costul muncii, „statul a strâns șurubul”, nu poate produce două semne opuse simultan. Doar două măsuri distincte, care lovesc capete opuse ale distribuției, o pot face.
Confirmarea pe firmele mari, prin situația contrară
Tabelul 26 · Firmele peste 50 de milioane de euro: povara fiscală în 2024
| An | Firme peste 50 mil. EUR | Marja brută mediană | Rata efectivă mediană | Firme cu rată peste 20% | Firme pe pierdere |
|---|---|---|---|---|---|
| 2021 | 881 | 4,06% | 14,05% | 12,8% | 12,0% |
| 2022 | 1.083 | 3,88% | 13,90% | 14,0% | 12,9% |
| 2023 | 1.131 | 3,90% | 13,69% | 14,2% | 14,3% |
| 2024 | 1.149 | 4,18% | 16,48% | 36,9% | 17,1% |
| 2025 | 1.193 | 4,42% | 16,57% | 35,5% | 15,9% |
Cum se citește. Firme cu cifră de afaceri peste 248,7 milioane lei. Firme cu rată peste 20% = plătesc mai mult decât cota de impozit pe profit de 16%, ceea ce se poate întâmpla doar dacă un impozit minim o înlocuiește.
Sursa. Date: bilanțuri ANAF/MFinanțe. Analiză: FGO.ro + SMARTreports. Pragul e echivalentul a 50 milioane EUR la cursul de la închiderea exercițiului 2023.
Ce arată. Ponderea celor care plătesc peste 20% sare de la 14,2% la 36,9% într-un singur an, iar rata mediană trece peste 16%. Verificarea prin situația contrară închide cazul: marja brută a acestor firme a crescut în același an, deci povara a urcat fără ca profitabilitatea să scadă.
Ponderea firmelor mari care plătesc peste 20% din profitul brut sare de la 14,2% la 36,9% într-un singur an, iar rata efectivă mediană trece peste cota statutară de 16%, ceea ce nu se poate întâmpla decât dacă un impozit minim înlocuiește impozitul pe profit.
Verificarea prin situația contrară face testul concludent: marja brută a acestor firme a crescut în 2024, de la 3,90% la 4,18%. Povara fiscală a urcat fără ca profitabilitatea să scadă.
15. Ramurile și cele patru tipare temporale
Tabelul 27 · Rata efectivă de impozit pe ramuri, 2021–2025
| Ramura | 2021 | 2022 | 2023 | 2024 | 2025 | Sub 5% în 2022 |
Sub 5% în 2025 |
Forma temporală |
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| IT software | 3,15% | 2,66% | 1,67% ↓ | 4,74% ↑ | 5,22% | 78,0% | 48,3% | scădere, apoi creștere |
| Contabilitate | 3,06% | 2,84% | 2,41% ↓ | 4,83% ↑ | 5,92% | 78,8% | 46,6% | scădere, apoi creștere |
| Consultanță | 3,45% | 3,37% | 15,21% | 15,68% | 15,66% | 69,5% | 22,6% | salt într-un singur an |
| Construcții | 4,87% | 4,47% | 7,30% | 14,04% | 14,71% | 53,5% | 21,5% | două trepte |
| Restaurante | 5,21% | 5,90% | 9,66% | 16,17% | 16,14% | 43,3% | 5,1% | două trepte |
| Cazare | 4,32% | 4,47% | 5,51% | 15,80% | 16,00% | 55,1% | 7,1% | o treaptă, 2024 |
| Comerț online | 7,09% | 6,51% | 13,60% | 15,36% | 15,53% | 39,8% | 14,3% | o treaptă, 2023 |
| Transport | 6,59% | 7,13% | 13,06% | 15,67% | 15,68% | 35,8% | 12,0% | o treaptă, 2023 |
| Producție | 7,46% | 7,60% | 12,24% | 15,42% | 15,68% | 36,9% | 13,7% | o treaptă, 2023 |
| Angro | 10,47% | 10,42% | 13,54% | 15,56% | 15,68% | 29,4% | 12,0% | urcare lentă |
| Retail | 11,90% | 12,43% | 14,88% | 16,00% | 16,00% | 21,0% | 7,7% | urcare lentă, era deja sus |
Cum se citește. Coloanele de ani = impozitul plătit ca procent din profitul brut, la firma aflată la mijlocul distribuției ramurii. Două praguri dau scala: 1–3% e semnătura impozitului pe venitul microîntreprinderilor, 16% e cota de impozit pe profit, deci o ramură care urcă de la 3% la 16% a trecut, de facto, de la un regim la celălalt. Coloanele „sub 5%” arată ce parte din firmele profitabile ale ramurii mai plăteau puțin, în 2022 față de 2025; cu cât scade, cu atât mai multe firme au ieșit din regimul micro. „Forma temporală” descrie în ce ani s-a produs saltul, iar forma e ce permite legătura cu o măsură anume: un salt într-un singur an trimite la o regulă intrată integral atunci, două trepte la una care a prins doar o parte din primul an. Săgețile ↓↑ marchează singurul tipar imposibil de explicat operațional.
Sursa. Date: bilanțuri ANAF/MFinanțe. Analiză: FGO.ro + SMARTreports. Rata efectivă mediană pe firmele cu profit brut pozitiv.
Ce arată. În 2022, nouă din unsprezece ramuri erau în regimul micro; în 2025, doar două. IT-ul și contabilitatea. Consultanța sare 11,84 puncte într-un singur an, în 2023. Iar IT-ul e singura ramură unde rata scade în 2023 și crește în 2024: o deteriorare a afacerii ar fi crescut rata; scăderea ei indică o schimbare de regim fiscal.
În 2025, opt din unsprezece ramuri au o rată efectivă mediană între 14,6% și 16,1%, adică impozit pe profit. În 2022, doar comerțul cu amănuntul și angro erau acolo; restul stăteau la 2,6–7,5%. Excepțiile din 2025 sunt IT-ul (5,22%) și contabilitatea (5,92%).
Iar formele temporale sunt cele care permit atribuirea:
- Saltul într-un singur an: consultanța. De la 3,37% la 15,21% în 2023, plus 11,84 puncte, cea mai bruscă mișcare din tot tabelul. Nicio altă ramură nu are un salt de această amploare în 2023. identificat
- Scădere, apoi creștere: IT-ul și contabilitatea. Rata scade în 2023 și crește în 2024. Forma asta nu poate fi produsă de nicio deteriorare operațională, unei firme căreia îi scade marja, rata efectivă îi crește. Este cel mai clar indiciu de schimbare a regimului fiscal din tot setul. identificat
- Două trepte, proporționale cu lunile: construcțiile. 4,47% → 7,30% → 14,04%. Prima treaptă e mică, a doua mare, în raport de aproximativ 1 la 5, apropiat de raportul 2/12, profilul unei măsuri intrate în vigoare la începutul lunii noiembrie. inferență tare
- O singură treaptă în 2023: transport, producție, comerț online. Salturi de 5,5–7,1 puncte, apoi consolidare. inferență tare
16. Ce nu se poate atribui fiscalității
Aici există o capcană algebrică serioasă, iar raportul o declară în loc să cadă în ea.
Pentru o firmă în regim micro, impozitul e c × cifra de afaceri, cu c egal cu 1% sau 3%. Rata efectivă măsurată ca procent din profitul brut este atunci c / m, unde m e marja brută. Deci, dacă marja scade, rata efectivă crește mecanic, fără nicio schimbare de regim.
Tabelul 28 · Ce nu se poate atribui fiscalității
| Ramura | Marja brută 2025 | Rata prezisă de un regim micro neschimbat, la 1% | Rata observată 2025 | Raport observat / prezis | Verdict |
|---|---|---|---|---|---|
| Consultanță | 35,74% | 2,80% | 15,63% | 5,58 | regim schimbat |
| Construcții | 13,02% | 7,68% | 14,63% | 1,90 | regim schimbat |
| IT software | 60,47% | 1,65% | 5,18% | 3,13 | rămâne în micro, probabil pe cota de 3% |
| Contabilitate | 41,06% | 2,44% | 5,86% | 2,41 | rămâne în micro |
| Retail | 3,68% | 27,17% | 16,00% | 0,59 | sub predicție — impozit pe profit |
| Restaurante | 3,50% | 28,57% | 16,06% | 0,56 | sub predicție — probabil profit |
| Cazare | 6,19% | 16,15% | 16,00% | 0,99 | NECONCLUDENT |
| Transport | 5,19% | 19,27% | 15,68% | 0,81 | neconcludent spre profit |
| Producție | 5,46% | 18,32% | 15,67% | 0,86 | neconcludent spre profit |
| Angro | 6,02% | 16,61% | 15,68% | 0,94 | neconcludent |
| Comerț online | 7,59% | 13,18% | 15,45% | 1,17 | neconcludent |
Cum se citește. Pentru o firmă în regim micro, impozitul e un procent fix din cifra de afaceri, deci rata raportată la profit este cota împărțită la marjă. Coloana a treia arată ce rată ar fi produs un regim neschimbat, la 1%, dat fiind cât a scăzut marja. Dacă rata observată o depășește net, regimul s-a schimbat; dacă e apropiată, nu se poate decide. Coloana „verdict” este interpretare proprie, nu o valoare măsurată.
Sursa. Date: bilanțuri ANAF/MFinanțe. Analiză: FGO.ro + SMARTreports. Predicția e calculată ca 1% împărțit la marja brută din 2025.
Ce arată. Consultanța și construcțiile sunt cazuri clare de ieșire din regim, rata observată e de 5,6 și 1,9 ori peste predicție. IT-ul și contabilitatea au rămas în regim. Cazarea e neconcludentă: rata ei de 16,00% e practic identică cu ce ar produce un regim neschimbat pe o marjă scăzută la 6,19%.
Cazarea e neconcludentă. Rata ei observată de 16,00% e practic identică cu ce ar produce un regim micro neschimbat, la 1%, dat fiind că marja ei brută a scăzut de la 24,20% la 6,19%. Nu se poate distinge, din aceste date, între „a ieșit din regimul micro” și „a rămas în el și i-a scăzut marja”.
Ce se poate spune despre cazare, fără ambiguitate: în 2025, doar 7,1% dintre unitățile de cazare profitabile mai au rată sub 5%, față de 55,1% în 2022. Asta e greu de explicat fără o ieșire masivă din regim, dar e o inferență, nu o măsurătoare.
17. Anticipare și întârziere
O măsură fiscală produce efecte în trei momente diferite: când e anunțată, când intră în vigoare, și când se vede în bilanț. Cine caută efectele în anul greșit nu le găsește.
17.1 Pragul de 100.000 EUR deformează 2025, deși se aplică din 2026
Tabelul 29 · Aglomerarea sub pragul care intră în vigoare în 2026
| An | Firme în banda de sub prag | Firme în banda de peste prag | Raport |
|---|---|---|---|
| 2018 | 7.553 | 6.652 | 1,135 |
| 2019 | 8.557 | 7.257 | 1,179 |
| 2020 | 8.778 | 7.513 | 1,168 |
| 2021 | 9.924 | 8.552 | 1,160 |
| 2022 | 11.351 | 9.617 | 1,180 |
| 2023 | 12.393 | 10.632 | 1,166 |
| 2024 | 13.145 | 11.255 | 1,168 |
| 2025 | 16.822 | 11.006 | 1,528 |
Cum se citește. Se numără firmele din banda de 10% imediat sub prag și cele din banda de 10% imediat deasupra. Un raport peste 1 înseamnă că sunt mai multe firme dedesubt, semn că firmele își gestionează veniturile ca să rămână sub plafon.
Sursa. Date: bilanțuri ANAF/MFinanțe. Analiză: SMARTreports. Pragul de 100.000 EUR ≈ 497.410 lei la cursul de la închiderea exercițiului anterior.
Ce arată. Șapte ani de stabilitate la 1,135–1,180, apoi 1,528 în 2025. Iar detaliul care exclude explicația „au crescut firmele”: numărul de firme sub prag urcă cu 28,0%, în timp ce numărul celor peste prag scade cu 2,2%. Un prag aplicabil din 2026 a deformat deja distribuția din 2025.
Șapte ani de stabilitate remarcabilă, 1,135 până la 1,180, apoi un salt la 1,528. Numărul de firme sub prag urcă cu 28,0%, în timp ce numărul celor peste prag scade cu 2,2%: firmele s-au repoziționat în jurul pragului.
17.2 Același tipar, de patru ori, la patru praguri
Tabelul 30 · Același tipar la patru praguri succesive
| An | Prag 1 mil. EUR | Prag 500k EUR | Prag 250k EUR | Prag 100k EUR |
|---|---|---|---|---|
| 2018–2020 | 1,395 – 1,828 | 1,167 – 1,204 | 1,120 – 1,173 | 1,135 – 1,179 |
| 2021 | 2,259 vârf | 1,176 | 1,168 | 1,160 |
| 2022 | 1,933 | 1,459 anticipare | 1,127 | 1,180 |
| 2023 | 1,165 stins | 2,226 vârf | 1,162 | 1,166 |
| 2024 | 1,159 | 1,551 | 1,306 anticipare | 1,168 |
| 2025 | 1,193 | 1,160 stins | 1,317 vârf | 1,528 anticipare |
Cum se citește. Fiecare coloană e raportul de aglomerare la un prag, calculat ca în tabelul precedent: firme sub prag împărțit la firme peste prag. Cuvintele din celule marchează faza: linie de bază, anticipare (anul dinaintea aplicării), vârf (primul an de aplicare), stins (după ce pragul s-a mutat și nu mai contează).
Sursa. Date: bilanțuri ANAF/MFinanțe. Analiză: SMARTreports.
Ce arată. Tiparul se repetă de patru ori, la patru praguri și în patru ferestre de timp diferite. Stingerea de după mutarea pragului e proba: un artefact de distribuție ar fi rămas.
Tiparul se repetă de patru ori: linie de bază → salt cu un an înainte → vârf în primul an de aplicare → stingere după mutarea pragului. Stingerea de după modificare e proba care exclude un artefact de distribuție: un artefact ar fi rămas.
17.3 Conformarea la condiția de un salariat, în anul dinainte
Tabelul 31 · Distribuția firmelor pe număr de salariați
| An | Firme cu 0 salariați | Firme cu exact 1 salariat | Firme cu 2 salariați | Angajați pe firmă |
|---|---|---|---|---|
| 2018 | 22,13% | 26,74% | 14,15% | 8,81 |
| 2020 | 23,53% | 29,01% | 13,91% | 7,64 |
| 2021 | 25,43% | 30,10% | 12,67% | 7,13 |
| 2022 | 21,66% | 35,58% | 12,54% | 6,79 |
| 2023 | 19,98% | 38,38% | 12,96% | 6,54 |
| 2024 | 21,11% | 39,00% | 12,76% | 6,37 |
| 2025 | 23,29% | 38,91% | 12,15% | 6,06 |
Cum se citește. Ponderi din firmele active. Coloana „exact 1 salariat” e cea care contează, pentru că regimul micro a cerut minimum un salariat începând din 2023, deci firmele care voiau să rămână în regim trebuiau să angajeze pe cineva în 2022.
Sursa. Date: bilanțuri ANAF/MFinanțe. Analiză: SMARTreports.
Ce arată. Ponderea firmelor cu exact un salariat urcă de la 30,1% în 2021 la 38,4% în 2023, după patru ani de stabilitate, cu cel mai mare salt în 2022, anul de conformare. Un singur salariat, adesea asociatul însuși cu timp parțial, e conformare administrativă, nu un loc de muncă nou.
Ponderea firmelor cu exact un salariat urcă de la 30,10% în 2021 la 38,38% în 2023, după ce fusese stabilă la 26–30% timp de patru ani. Cel mai mare salt e în 2022, anul de conformare. Iar din 2024 ponderea celor cu zero salariați crește din nou, la 23,29%, consistent cu firmele care au ieșit din regim și nu mai au motiv să țină salariatul.
Ce nu înseamnă asta. Nu s-au creat 8 puncte de locuri de muncă reale. Un singur salariat, adesea asociatul însuși cu contract cu timp parțial, e conformare administrativă. Cifrele de ocupare din §21 trebuie citite cu această rezervă.
17.4 Înmatriculările de activități independente: cotitura e în octombrie 2024
Detaliul lunar din registrul comerțului arată că scăderea din 2024 e reală și susținută, cu minimul în august (1.393 de înmatriculări), iar redresarea începe în octombrie 2024 (4.018, față de 2.571 în septembrie) și continuă neîntrerupt. În ianuarie 2026, prima lună de aplicare a noului plafon, înmatriculările de activități independente sunt cu 79,5% peste ianuarie 2025, cel mai mare avans lunar al seriei.
17.5 Dividendele: distribuție înaintea majorării
Tabelul 32 · Cât din profit rămâne în firmă
| An | Firme urmărite | Rata mediană de reținere a profitului | Firme care și-au redus capitalul propriu | Capital / active | Variație anuală |
|---|---|---|---|---|---|
| 2021 | 401.216 | 100,0% | 14,2% | 55,64% | — |
| 2022 | 440.002 | 97,7% | 25,4% | 52,93% | −2,71 pp |
| 2023 | 442.815 | 100,0% | 21,2% | 51,79% | −1,14 pp |
| 2024 | 434.338 | 98,6% | 25,0% | 46,79% | −5,00 pp |
| 2025 | 442.095 | 84,0% | 27,7% | 41,82% | −4,97 pp |
Cum se citește. Aceleași firme, prezente în amândoi anii, cu profit net pozitiv. Reținere de 100% = firma mediană a lăsat tot profitul în firmă; sub 100% = a scos o parte. Ultimele două coloane arată capitalizarea, pentru comparație.
Sursa. Date: bilanțuri ANAF/MFinanțe. Analiză: FGO.ro + SMARTreports. Reținere = variația capitalului propriu raportată la profitul net al anului.
Ce arată. Reținerea cade la 84,0% în 2025, anul dinaintea celei mai mari majorări a impozitului pe dividende din serie, deci o parte din scăderea capitalului e distribuție deliberată, nu o scădere involuntară. Dar testul nu explică 2024, când cea mai mare cădere a capitalizării s-a produs la o reținere de 98,6%: decapitalizarea are cel puțin două cauze.
Reținere de 100% înseamnă că firma mediană a lăsat tot profitul în firmă. Se întâmplă în 2021 și 2023. În 2025, reținerea cade la 84,0%: mediana a scos din firmă o șesime din profitul anului. Iar în 2022, ponderea firmelor care și-au redus efectiv capitalul propriu sare de la 14,2% la 25,4%.
Rezerva, repetată pentru că e importantă: testul explică 2025 și parțial 2022, dar nu explică 2024, când cea mai mare cădere anuală a capitalizării s-a produs la o reținere de 98,6%. Deci decapitalizarea are cel puțin două cauze, iar distribuția anticipată e doar una.
17.6 Cele patru forme de întârziere
Tabelul 33 · Când se vede o măsură fiscală în bilanț
| Tipul | Cazul | Ce se vede |
|---|---|---|
| Imediat, complet în primul an | impozitul minim pe cifra de afaceri, 2024 | firmele mari pe pierdere care plătesc: 23,8% → 55,6% într-un an, apoi platou la 56,4%. Fără treaptă intermediară. |
| Imediat, reversibil | cota de 3% la micro: eliminată în 2023, reintrodusă în 2024 | IT: 2,66% → 1,67% → 4,74%. Rata urmează textul în ambele direcții, cu un an de reacție zero. |
| Două trepte, proporțional cu lunile | facilități eliminate la începutul lunii noiembrie 2023 | construcții: 4,47% → 7,30% (două luni) → 14,04% (an întreg). Raportul dintre trepte este de aproximativ 1 la 5. |
| Încă neobservabil | majorarea cotei de TVA, august 2025 | prinde cinci luni din 2025 și nu se poate izola în bilanțul anual. Efectul complet apare în bilanțurile pe 2026, deci în datele din 2027. |
| Saturat | coborârea plafonului la 250.000 EUR, 2025 | mediana ratei urcă doar cu 0,46 puncte, față de 4,96 în 2023. Nu pentru că măsura n-a avut efect, ci pentru că firmele care aveau de migrat migraseră deja. Efectul se mută în aglomerare, fragmentare și schimbare de formă juridică. |
Cum se citește. Fiecare rând e un tip de întârziere între momentul în care o măsură intră în vigoare și momentul în care se vede în date. Coloana din dreapta descrie semnătura fiecărui tip.
Sursa. Date: bilanțuri ANAF/MFinanțe. Analiză: SMARTreports. Tiparele din secțiunile 15–16.
Ce arată. Un efect care nu apare în indicatorul așteptat nu e un efect absent. Majorarea cotei de TVA din august 2025 nu se poate izola în bilanțul anual și va apărea abia în datele din 2027; iar coborârea plafonului din 2025 aproape nu se vede în rata de impozit, pentru că firmele care aveau de migrat migraseră deja.
Un efect care nu apare în indicatorul așteptat nu e un efect absent. E cea mai utilă regulă de citire din această parte.
Partea VII. Mărimea, județul, ocuparea
18. Mărimea firmei: progresia pe clase
Teza că firmele mici simt stresul întâi se poate verifica, iar rezultatul e neobișnuit de curat: pe fiecare dintre cele patru clase, cu cât firma e mai mică, cu atât pierde mai mult, iar progresia se păstrează pe marja brută, deci nu e artefact fiscal.
Tabelul 34 · Progresia pe clase de mărime: marjă, impozit, capitalizare
| Clasa | Marja BRUTĂ mediană | Rata efectivă mediană | Capital propriu / active | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 2022 | 2025 | Δ | 2022 | 2025 | Δ | 2021 | 2025 | Δ | |
| Mari | 4,25% | 4,68% | +0,43 | 13,93% | 15,50% | +1,57 | 43,6% | 41,2% | −2,4 |
| Mijlocii | 5,83% | 4,78% | −1,05 | 13,97% | 14,79% | +0,82 | 42,2% | 37,5% | −4,8 |
| Mici | 8,86% | 6,07% | −2,79 | 12,64% | 15,76% | +3,12 | 46,2% | 37,2% | −9,0 |
| Micro | 18,95% | 11,06% | −7,89 | 4,88% | 15,00% | +10,12 | 57,8% | 42,6% | −15,2 |
Cum se citește. Trei blocuri, fiecare cu doi ani și diferența în puncte procentuale (pp). Marja brută e înainte de impozit, deci diferența nu poate fi efect de impozitare. La marjă și capitalizare, mai mult e mai bine; la rata efectivă, mai puțin e mai bine pentru firmă.
Sursa. Date: bilanțuri ANAF/MFinanțe. Analiză: FGO.ro + SMARTreports. Încadrarea urmează definiția europeană preluată în legislația română: salariați obligatoriu, plus cifră de afaceri sau active, cu praguri în lei la cursul de la închiderea exercițiului anterior.
Ce arată. Cu cât firma e mai mică, cu atât pierde mai mult, și progresia se păstrează pe marja brută, deci nu e artefact fiscal. Firmele mari și-au ameliorat marja cu 0,43 puncte; microîntreprinderile au pierdut 7,89 și, în plus, au absorbit aproape toată creșterea poverii fiscale, cu rata efectivă triplată.
Cele două efecte s-au suprapus pe același segment. Microîntreprinderile au pierdut simultan 7,89 puncte de marjă brută, deci operațională, înainte de orice impozit, și avantajul fiscal, prin urcarea ratei efective cu 10,12 puncte. Firmele mari nu au pierdut niciunul dintre cele două: marja brută le-a crescut, iar rata efectivă a urcat cu 1,57 puncte. Asta e teza acestui raport.
Cine duce cifra de afaceri și cine duce ocuparea
Tabelul 35 · Cine duce cifra de afaceri și cine duce ocuparea
| Clasa | Firme 2025 | % din firme | CA 2025 | % din CA | Angajați 2025 | Δ angajați 2021→2025 |
|---|---|---|---|---|---|---|
| Mari | 1.835 | 0,3% | 1.361,1 mld | 48,4% | 1.421.507 | +7.983 |
| Mijlocii | 8.028 | 1,2% | 541,1 mld | 19,2% | 748.273 | −4.498 |
| Mici | 45.837 | 7,0% | 496,7 mld | 17,7% | 864.304 | −18.635 |
| Micro | 602.629 | 91,5% | 413,0 mld | 14,7% | 957.949 | +77.302 |
Cum se citește. Ponderi din totalul firmelor active și din cifra de afaceri totală. Ultima coloană e variația numărului de salariați între 2021 și 2025.
Sursa. Date: bilanțuri ANAF/MFinanțe. Analiză: FGO.ro + SMARTreports.
Ce arată. 0,3% dintre firme fac 48,4% din cifra de afaceri. Iar toată creșterea netă de ocupare din 2021 încoace vine din microîntreprinderi (+77.302), în timp ce firmele mici și mijlocii au pierdut împreună 23.133 de locuri: se creează locuri de muncă exact în clasa cu marja cea mai fragilă și capitalizarea cea mai șubredă.
0,3% dintre firme fac aproape jumătate din cifra de afaceri. Iar toată creșterea netă de ocupare din 2021 încoace vine din microîntreprinderi: +77.302, în timp ce firmele mici și mijlocii au pierdut împreună 23.133 de locuri. Se creează locuri de muncă în clasa cu marja cea mai fragilă și capitalizarea cea mai șubredă, și în clasa care a absorbit toată creșterea poverii fiscale.
Iar numărul firmelor mici a scăzut, de la 46.101 la 45.837, în timp ce microîntreprinderile au crescut cu 21,6%. Economia nu produce firme mici; produce microîntreprinderi.
Aceiași indicatori, pe firmele care erau acolo în toți cei cinci ani
Tabelul de mai sus compară clase de mărime construite an de an. O firmă își schimbă însă clasa când crește sau scade, iar populația colectată diferă de la un an la altul. Tabelul care urmează fixează amândouă: intră doar firmele cu bilanț valid în toți cei cinci ani, iar clasa fiecăreia e cea din 2021 și nu se mai schimbă.
Tabelul 36 · Marja brută pe clase de mărime, pe aceleași firme
| Clasa | Firme | 2021 | 2025 | Δ pe aceleași firme | Δ pe populații deschise |
|---|---|---|---|---|---|
| Mari | 770 | 4,14% | 3,58% | −0,55 | +0,43 |
| Mijlocii | 3.292 | 5,37% | 4,11% | −1,26 | −1,05 |
| Mici | 13.252 | 7,01% | 4,76% | −2,24 | −2,79 |
| Micro | 373.662 | 17,09% | 8,64% | −8,45 | −7,89 |
Cum se citește. Clasele urmează pragurile de cifră de afaceri folosite în secțiunea precedentă, aplicate o singură dată, pe 2021. Ultima coloană e diferența măsurată pe populațiile care se schimbă de la an la an.
Sursa. Date: bilanțuri ANAF/MFinanțe. Analiză: FGO.ro. Colectare proprie, interogată la 10 septembrie 2026.
Ce arată. Ordinea claselor se păstrează: cu cât firma e mai mică, cu atât pierde mai mult din marjă, iar diferența dintre micro și mari rămâne de aproape opt puncte. Se schimbă însă semnul la capătul de sus. Firmele mari apar în creștere cu 0,43 puncte când sunt numărate an de an, dar pierd 0,55 puncte dacă sunt urmărite aceleași firme. Câștigul din prima măsurătoare vine din compoziție — care firme intră și ies din clasă — nu dintr-o ameliorare a firmelor care erau deja acolo.
19. Cele 42 de județe
Rezerva se declară înainte de orice cifră, și se aplică ambelor surse posibile. Județul e cel din adresa de sediu din registrul comerțului, nu locul în care se desfășoară activitatea. Pentru firmele mari cu puncte de lucru în mai multe județe, atribuirea e convențională, iar acest defect e identic dacă datele vin din bilanțuri sau din facturi. Ce diferă e mărimea eșantionului: cu 3.972 până la 124.805 de firme pe județ, medianele sunt stabile pe orice segment.
De aceea comparațiile de mai jos se fac pe segmentele micro și mică, unde sediul coincide practic cu locul activității, iar ponderea cifrei de afaceri dusă de firmele mari se publică pe fiecare județ ca indicator de contaminare: la 8,3% în Teleorman comparația e defensabilă, la 62,4% în București nu este.
Primele zece județe după numărul de firme active
Tabelul 37 · Primele zece județe după numărul de firme active
| Județ | Firme active | % din firme | CA | % din CA | Mediana CA | Rata profit net | Pe pierdere | Capital / active | CA pe angajat | CA dusă de firmele mari contaminare |
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| București | 124.805 | 19,0% | 1.030,3 mld | 36,6% | 299.161 | 12,93% | 25,9% | 45,7% | 258.098 | 62,4% |
| Cluj | 40.481 | 6,1% | 131,0 mld | 4,7% | 247.303 | 12,36% | 24,9% | 46,3% | 217.608 | 40,4% |
| Ilfov | 37.914 | 5,8% | 216,8 mld | 7,7% | 303.363 | 10,23% | 28,2% | 40,1% | 259.321 | 47,7% |
| Timiș | 29.774 | 4,5% | 125,2 mld | 4,5% | 272.114 | 9,71% | 26,7% | 41,7% | 219.840 | 51,8% |
| Constanța | 24.954 | 3,8% | 83,6 mld | 3,0% | 273.187 | 7,92% | 30,0% | 38,0% | 213.110 | 36,0% |
| Brașov | 24.573 | 3,7% | 80,6 mld | 2,9% | 255.427 | 9,19% | 27,2% | 40,6% | 218.682 | 42,3% |
| Iași | 23.626 | 3,6% | 57,0 mld | 2,0% | 286.728 | 10,15% | 22,5% | 45,6% | 221.690 | 20,0% |
| Bihor | 21.810 | 3,3% | 63,5 mld | 2,3% | 287.730 | 5,90% | 25,8% | 34,6% | 206.114 | 26,2% |
| Prahova | 20.672 | 3,1% | 71,8 mld | 2,6% | 273.813 | 6,97% | 28,9% | 38,8% | 204.462 | 42,9% |
| Argeș | 19.043 | 2,9% | 105,7 mld | 3,8% | 276.057 | 6,84% | 24,2% | 38,9% | 216.280 | 62,0% |
Cum se citește. Ultima coloană e indicatorul de contaminare: cât din cifra de afaceri a județului e dusă de firmele mari, care au sediul acolo dar activitatea în toată țara. Cu cât e mai mare, cu atât comparația între județe e mai puțin defensabilă. Medianele rezistă însă, fiind ponderate pe număr de firme: peste 90% dintre firmele oricărui județ sunt microîntreprinderi, la care sediul coincide cu locul activității.
Sursa. Date: bilanțuri ANAF/MFinanțe. Analiză: SMARTreports. 2025. Județul e cel din adresa de sediu din registrul comerțului.
Ce arată. Bucureștiul are cea mai mare marjă mediană din țară, 12,93% față de 8,38% național, afirmație care rezistă rezervei de mai sus, fiind o mediană. Iar Bihorul e anomalia dintre județele mari: al optulea pe număr de firme, dar cu marjă de 5,90% și a treia cea mai slabă capitalizare din țară.
Extremele, pe toate cele 42 de județe
Tabelul 38 · Extremele județene, pe toate cele 42 de județe
| Indicator | Primele patru | Mediana | Ultimele patru |
|---|---|---|---|
| Pondere micro | Giurgiu 93,50% · Gorj 93,08% · Cluj 93,06% · Vrancea 92,76% | 91,39% | Harghita 88,37% · Covasna 89,22% · Satu Mare 90,52% · Botoșani 90,63% |
| Pondere mică | Harghita 10,29% · Covasna 9,30% · Satu Mare 8,08% · Ialomița 7,91% | 7,17% | Giurgiu 5,44% · Cluj 5,63% · Gorj 6,07% · Timiș 6,12% |
| Pondere mijlocie | București 1,60% · Sibiu 1,47% · Ilfov 1,31% · Arad 1,31% | 1,12% | Gorj 0,74% · Teleorman 0,80% · Vaslui 0,83% · Vrancea 0,85% |
| Pondere mare | București 0,518% · Sibiu 0,371% · Prahova 0,339% · Alba 0,309% | 0,192% | Ialomița 0,062% · Gorj 0,111% · Neamț 0,120% · Caraș-Severin 0,124% |
| CA dusă de firmele mari indicator de contaminare |
București 62,4% · Argeș 62,0% · Bacău 60,6% · Alba 57,6% | 32,5% | Teleorman 8,3% · Mehedinți 13,1% · Brăila 14,8% · Vaslui 15,7% |
| Rata profitului net | București 12,93% · Cluj 12,36% · Ilfov 10,23% · Iași 10,15% | 6,78% | Caraș-Severin 3,27% · Harghita 5,06% · Maramureș 5,36% · Brăila 5,37% |
| Firme pe pierdere mai puțin e mai bine |
Neamț 20,66% · Gorj 21,39% · Bacău 22,15% · Suceava 22,39% | 26,05% | Caraș-Severin 34,00% · Constanța 29,99% · Alba 29,11% · Prahova 28,88% |
| Capital propriu / active | Harghita 49,44% · Neamț 47,07% · Bacău 46,54% · Cluj 46,31% | 40,31% | Caraș-Severin 33,40% · Mehedinți 33,77% · Bihor 34,64% · Teleorman 35,14% |
| Cifra de afaceri pe angajat indicator contaminat, vezi nota |
Ilfov 259.321 · București 258.098 · Ialomița 238.635 · Teleorman 232.788 | 205.726 | Hunedoara 168.519 · Caraș-Severin 170.560 · Vâlcea 175.064 · Dolj 178.632 |
Cum se citește. „Mediana” e valoarea din mijlocul celor 42 de județe, nu o mediană între firme. La „firme pe pierdere” mai puțin e mai bine; la celelalte rânduri, mai mult e mai bine. Cifra de afaceri pe angajat e marcată contaminată: e ponderată pe valoare, deci expusă efectului de sediu central.
Sursa. Date: bilanțuri ANAF/MFinanțe. Analiză: SMARTreports. 2025.
Ce arată. Structura pe mărime e aproape uniformă în țară, cu 5,1 puncte de amplitudine pe 42 de județe, deci micro-izarea economiei nu e un fenomen regional. Ce variază enorm e cât din economia județului atârnă de câteva firme mari: de la 8,3% în Teleorman la 62,4% în București.
Constatarea principală e negativă și e importantă: structura pe mărime e aproape uniformă în țară. Ponderea microîntreprinderilor variază între 88,37% și 93,50%, o amplitudine de 5,1 puncte pe 42 de județe. Nu există „județe de microîntreprinderi” și „județe de firme mari”. Ponderea microîntreprinderilor este uniformă la nivel național.
Și un contra-exemplu care blochează inferența greșită. Cluj e al treilea cel mai micro-intensiv județ din țară (93,06%) și are a doua cea mai bună marjă (12,36%) și cea mai bună capitalizare dintre județele mari (46,31%). Giurgiu, primul pe micro, are marjă de 7,73%, peste mediana națională. Ponderea mare de microîntreprinderi nu e un semn de slăbiciune.
Ce variază enorm, și e adevărata poveste regională, e cât din economia județului atârnă de câteva firme mari: de la 8,3% în Teleorman la 62,4% în București, o amplitudine de 54 de puncte. În Argeș, Bacău și Alba, peste jumătate din cifra de afaceri e dusă de 53, 33 și respectiv 31 de firme. Acolo, un singur investitor care pleacă mută statistica județului.
Medianele supraviețuiesc. Marja mediană, ponderea firmelor pe pierdere și capitalizarea mediană sunt statistici de numărare: fiecare firmă contează o dată, indiferent cât de mare e. Iar 91,04% dintre firmele bucureștene sunt microîntreprinderi, deci firma aflată la mijlocul distribuției e aproape sigur o microîntreprindere, exact categoria la care sediul social coincide cu locul activității. Marja mediană a Bucureștiului descrie firmele mici bucureștene.
Agregatele nu supraviețuiesc. Ponderea din cifra de afaceri a țării și cifra de afaceri pe angajat sunt ponderate pe valoare, deci complet expuse efectului de sediu central: veniturile și salariații se înregistrează la sediu, iar activitatea se desfășoară în altă parte. De aceea rândul de cifră de afaceri pe angajat din tabel e marcat ca contaminat. Ilfov și București apar în frunte în bună parte pentru că acolo sunt sediile, iar Teleorman și Ialomița apar sus pentru că au câteva firme mari cu puțini angajați. Nu se citește ca productivitate județeană.
Cu această distincție, constatările pe județe care se pot susține sunt următoarele:
- București și Ilfov, împreună, fac 24,7% din firmele active și 44,3% din cifra de afaceri a firmelor active nefinanciare. Un sfert din firme, aproape jumătate din economie. Aceasta este o afirmație despre concentrare. Efectul de sediu central o amplifică: o parte din cele 44,3% e activitate desfășurată în restul țării și contabilizată în Capitală. măsurătoare
- Bucureștiul are cea mai mare marjă mediană din țară, 12,93%, față de 8,38% la nivel național. Diferența față de restul țării e de rentabilitate: firma bucureșteană tipică e cu jumătate mai profitabilă decât una din provincie. Fiind o mediană, afirmația nu e afectată de efectul de sediu central. măsurătoare
- Caraș-Severin e ultimul județ din țară pe trei indicatori din patru, marja cea mai mică (3,27%), ponderea cea mai mare de firme pe pierdere (34,00%) și capitalizarea cea mai slabă (33,40%). E singurul caz în care toate semnalele negative se concentrează în același județ, iar cu doar 17,6% din cifra de afaceri dusă de firme mari, contaminarea e mică. măsurătoare
- Bihorul e anomalia dintre județele mari: al optulea după numărul de firme active, dar cu marjă de 5,90% și capitalizare de 34,64%, a treia cea mai slabă din țară. Un județ cu multă activitate și puțină rentabilitate. măsurătoare
- Clujul se apropie de București și pe indicatorii de calitate: marjă de 12,36%, a doua din țară, și cea mai bună capitalizare dintre județele mari, 46,31%, deși e al treilea cel mai micro-intensiv județ. măsurătoare
- Ce nu se poate spune: care județ e mai productiv. Cifra de afaceri pe angajat nu se poate compara între județe din motivele de mai sus. neconcludent
Prag de reprezentativitate. La extremele județene pe segmentul „mare”, numărul absolut de firme e de 3 până la 14. Ialomița are 3 firme mari, Caraș-Severin 6. Un clasament construit pe trei observații nu este stabil. Cifrele sunt corecte, dar se citesc ca ordine de mărime. Aceeași rezervă se aplică ramurilor cu mai puțin de 5.000 de firme: cazarea (7.893 de perechi) și contabilitatea (11.104) sunt la limită, iar avocatura, cu 127, e exclusă din tabele.
Toate cele 42 de județe, pe alți indicatori
Secțiunea de mai sus dă primele zece județe și extremele. Tabelul care urmează le dă pe toate patruzeci și două, cu zece măsurători pe fiecare, ca să poată fi folosit ca sursă fără să mai fie nevoie de o defalcare cerută separat.
Coloana de produs intern brut vine din afara bilanțurilor, de la Eurostat, și este singurul mod de a răspunde la întrebarea cât cântărește județul: contribuția la PIB se măsoară pe valoare adăugată, care nu se poate calcula dintr-un bilanț. Pusă lângă ponderea în cifra de afaceri, ea arată unde sediul social și activitatea economică nu stau în același județ.
Tabelul 39 · Cele 42 de județe, pe zece măsurători, 2025
| Județ | Firme active | Cât cântărește județul | Alte ponderi | Cum arată firmele din județ | % din eșantionul FGO.ro |
|||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| % din PIB Eurostat, 2024 |
% din cifra de afaceri ANAF, 2025 |
diferență | % din angajați | % din firme | CA pe angajat | Marjă mediană | Firme pe pierdere | |||
| București | 123.347 | 26,6% | 37,0% | +10,4 | 27,7% | 18,7% | 936 mii | 15,3% | 24,7% | 22,2% |
| Cluj | 40.331 | 5,3% | 4,6% | −0,7 | 5,1% | 6,1% | 635 mii | 14,5% | 24,0% | 8,1% |
| Timiș | 29.816 | 4,5% | 4,0% | −0,5 | 4,5% | 4,5% | 617 mii | 11,9% | 25,4% | 4,3% |
| Constanța | 24.807 | 3,6% | 3,0% | −0,7 | 3,0% | 3,8% | 702 mii | 10,0% | 28,5% | 3,9% |
| Iași | 23.692 | 3,4% | 2,0% | −1,4 | 2,9% | 3,6% | 490 mii | 12,1% | 21,5% | 2,7% |
| Brașov | 24.628 | 3,4% | 2,9% | −0,5 | 3,5% | 3,7% | 574 mii | 11,2% | 25,8% | 4,7% |
| Prahova | 20.718 | 3,2% | 2,6% | −0,6 | 3,2% | 3,1% | 576 mii | 8,8% | 27,3% | 2,6% |
| Ilfov | 38.003 | 2,9% | 7,8% | +4,8 | 5,5% | 5,8% | 1.002 mii | 12,5% | 26,9% | 6,6% |
| Argeș | 19.153 | 2,5% | 3,8% | +1,2 | 3,2% | 2,9% | 822 mii | 8,5% | 23,0% | 2,3% |
| Dolj | 17.369 | 2,4% | 2,2% | −0,2 | 2,3% | 2,6% | 688 mii | 10,4% | 23,6% | 1,6% |
| Bihor | 22.104 | 2,3% | 2,3% | −0,1 | 2,9% | 3,4% | 555 mii | 7,4% | 24,9% | 4,2% |
| Sibiu | 14.839 | 2,2% | 2,2% | −0,0 | 2,6% | 2,3% | 583 mii | 10,9% | 24,7% | 2,4% |
| Mureș | 16.167 | 2,1% | 2,0% | −0,2 | 2,2% | 2,5% | 614 mii | 10,6% | 23,6% | 2,7% |
| Bacău | 13.814 | 2,1% | 2,3% | +0,2 | 2,2% | 2,1% | 725 mii | 9,9% | 20,9% | 1,9% |
| Arad | 13.961 | 1,9% | 1,8% | −0,2 | 2,1% | 2,1% | 596 mii | 8,4% | 26,5% | 2,0% |
| Suceava | 16.010 | 1,8% | 1,4% | −0,4 | 1,9% | 2,4% | 516 mii | 7,2% | 21,5% | 2,3% |
| Gorj | 8.118 | 1,8% | 0,5% | −1,2 | 1,0% | 1,2% | 362 mii | 8,9% | 20,3% | 0,6% |
| Dâmbovița | 10.425 | 1,7% | 1,0% | −0,6 | 1,3% | 1,6% | 579 mii | 8,9% | 26,1% | 1,2% |
| Maramureș | 13.372 | 1,6% | 1,2% | −0,5 | 1,9% | 2,0% | 437 mii | 6,8% | 22,5% | 1,8% |
| Galați | 13.049 | 1,6% | 1,2% | −0,4 | 1,6% | 2,0% | 527 mii | 8,3% | 25,5% | 1,5% |
| Alba | 10.074 | 1,5% | 1,6% | +0,0 | 1,6% | 1,5% | 693 mii | 7,5% | 27,7% | 1,5% |
| Hunedoara | 9.909 | 1,5% | 0,6% | −0,9 | 1,2% | 1,5% | 369 mii | 7,2% | 27,2% | 1,2% |
| Neamț | 10.008 | 1,4% | 0,8% | −0,7 | 1,2% | 1,5% | 446 mii | 8,9% | 19,6% | 1,6% |
| Vâlcea | 8.875 | 1,4% | 0,9% | −0,5 | 1,2% | 1,3% | 508 mii | 8,5% | 24,9% | 0,9% |
| Buzău | 10.132 | 1,4% | 1,1% | −0,2 | 1,3% | 1,5% | 616 mii | 9,3% | 24,4% | 1,0% |
| Satu Mare | 8.824 | 1,2% | 1,0% | −0,1 | 1,3% | 1,3% | 578 mii | 7,7% | 22,4% | 1,4% |
| Olt | 7.830 | 1,1% | 0,9% | −0,2 | 1,1% | 1,2% | 627 mii | 9,6% | 25,5% | 0,8% |
| Harghita | 8.067 | 1,1% | 0,7% | −0,4 | 1,2% | 1,2% | 425 mii | 6,5% | 24,2% | 1,4% |
| Caraș-Severin | 4.911 | 1,0% | 0,3% | −0,7 | 0,6% | 0,7% | 371 mii | 4,5% | 33,2% | 0,6% |
| Brăila | 6.559 | 1,0% | 0,5% | −0,5 | 0,8% | 1,0% | 484 mii | 7,1% | 26,7% | 0,6% |
| Teleorman | 5.971 | 1,0% | 0,4% | −0,6 | 0,6% | 0,9% | 466 mii | 8,6% | 26,0% | 0,8% |
| Vrancea | 7.494 | 1,0% | 0,5% | −0,5 | 0,8% | 1,1% | 434 mii | 7,4% | 25,7% | 1,2% |
| Bistrița-Năsăud | 8.899 | 1,0% | 0,8% | −0,2 | 1,1% | 1,3% | 513 mii | 7,8% | 24,3% | 1,2% |
| Botoșani | 5.451 | 1,0% | 0,6% | −0,4 | 0,7% | 0,8% | 559 mii | 8,1% | 23,0% | 0,7% |
| Mehedinți | 4.045 | 0,9% | 0,2% | −0,7 | 0,4% | 0,6% | 346 mii | 7,9% | 27,2% | 0,5% |
| Vaslui | 6.314 | 0,9% | 0,4% | −0,5 | 0,7% | 1,0% | 412 mii | 8,4% | 21,0% | 0,6% |
| Sălaj | 6.074 | 0,8% | 0,5% | −0,3 | 0,7% | 0,9% | 534 mii | 8,5% | 23,1% | 0,9% |
| Tulcea | 5.173 | 0,8% | 0,5% | −0,3 | 0,6% | 0,8% | 556 mii | 8,0% | 25,9% | 0,8% |
| Ialomița | 4.874 | 0,8% | 0,5% | −0,3 | 0,6% | 0,7% | 595 mii | 8,0% | 26,8% | 0,6% |
| Covasna | 4.398 | 0,7% | 0,4% | −0,3 | 0,6% | 0,7% | 477 mii | 7,8% | 24,8% | 0,8% |
| Călărași | 5.353 | 0,7% | 0,5% | −0,2 | 0,6% | 0,8% | 646 mii | 8,0% | 27,1% | 0,7% |
| Giurgiu | 6.237 | 0,6% | 0,5% | −0,1 | 0,6% | 0,9% | 600 mii | 9,4% | 26,3% | 0,7% |
Cum se citește. Județul este domiciliul fiscal din registru, nu locul în care se desfășoară activitatea: o firmă cu sediul în București și șantiere în țară apare la București. Coloanele de pondere însumează 100% pe toată țara. „CA pe angajat” este cifra de afaceri totală împărțită la numărul de angajați — o măsură de intensitate, nu de productivitate. Ultima coloană descrie eșantionul măsurat prin facturi și se citește ca structură, nu ca acoperire.
Sursa. Date: bilanțuri ANAF/MFinanțe pentru coloanele de valoare + registrul contribuabililor ANAF pentru județ + conturile regionale ale INS, prin Eurostat, pentru produsul intern brut. Analiză: FGO.ro. Județul se ia din registrul contribuabililor, nu din registrul comerțului, care nu conține asociațiile, fundațiile și cabinetele.
Ce arată. Ponderea județului în PIB și ponderea lui în cifra de afaceri din bilanțuri se corelează la 0,985 pe cele 42 de județe, iar cu ponderea în baza de conturi FGO.ro la 0,963. Conturile regionale ale INS și bilanțurile depuse la ANAF sunt surse complet independente și descriu aceeași geografie. Excepția e Bucureștiul, cu 26,6% din PIB și 37,0% din cifra de afaceri: diferența de zece puncte este efectul de sediu central, măsurat.
20. Concentrarea
Tabelul 40 · Distribuția cifrei de afaceri și concentrarea, 2018–2025
| An | P10 | P25 | Mediana | P75 | P90 | Pondere CA a primului 1% de firme |
|---|---|---|---|---|---|---|
| 2018 | 30.000 | 73.644 | 209.512 | 731.009 | 2.713.835 | 66,62% |
| 2019 | 30.743 | 75.699 | 218.595 | 741.726 | 2.751.529 | 66,63% |
| 2020 | 28.865 | 69.670 | 202.267 | 688.223 | 2.586.541 | 66,42% |
| 2021 | 30.950 | 77.144 | 226.029 | 752.277 | 2.846.475 | 67,43% |
| 2022 | 33.129 | 84.125 | 245.000 | 812.618 | 3.060.223 | 69,47% |
| 2023 | 34.421 | 90.000 | 258.952 | 849.207 | 2.935.727 | 68,36% |
| 2024 | 36.000 | 95.200 | 267.306 | 864.404 | 3.071.847 | 67,91% |
| 2025 | 36.947 | 98.836 | 275.213 | 858.079 | 3.192.610 | 67,98% |
Cum se citește. P10 până la P90 sunt niveluri de cifră de afaceri în lei, nu variații: P25 e firma care are un sfert din firme sub ea. Ultima coloană arată ce parte din cifra de afaceri totală o duc cele mai mari 1% dintre firme.
Sursa. Date: bilanțuri ANAF/MFinanțe. Analiză: SMARTreports. Firme active.
Ce arată. Concentrarea nu a crescut: ponderea primului procent oscilează între 66,4% și 69,5% în opt ani, fără tendință, cu vârful în 2022 și nu în 2025. Argumentul „câteva sute de firme duc statistica” e corect ca nivel, dar nu se poate spune că situația s-a agravat.
574 de firme cu peste 500 de milioane de lei cifră de afaceri concentrează 40,65% din cifra de afaceri a firmelor active nefinanciare. Extins la primul procent, adică 6.583 de firme, ponderea este de 67,98%. Iar 3.361 de firme cu peste 100 de milioane duc 60,2%.
Și un rezultat contraintuitiv: concentrarea nu a crescut. Ponderea primului procent oscilează între 66,4% și 69,5% în opt ani, fără tendință, cu vârful în 2022. Argumentul „câteva sute de firme duc statistica” e corect ca nivel, dar nu se poate spune că situația s-a agravat.
21. Ocuparea
Tabelul 41 · Ocuparea în firmele active, 2018–2025
| An | Angajați în firmele active | Variație | Firme active | Angajați pe firmă | CA pe angajat, mediană |
|---|---|---|---|---|---|
| 2018 | 3.812.287 | — | 432.672 | 8,81 | 119.379 |
| 2019 | 3.920.770 | +108.483 | 476.093 | 8,24 | 131.138 |
| 2020 | 3.844.458 | −76.312 | 503.166 | 7,64 | 128.451 |
| 2021 | 3.929.881 | +85.423 | 551.248 | 7,13 | 151.480 |
| 2022 | 4.069.129 | +139.248 | 599.362 | 6,79 | 171.888 |
| 2023 | 4.144.113 | +74.984 | 633.472 | 6,54 | 187.900 |
| 2024 | 4.110.733 | −33.380 | 645.179 | 6,37 | 202.898 |
| 2025 | 3.992.033 | −118.700 | 658.329 | 6,06 | 218.084 |
Cum se citește. Numărul mediu de salariați raportat în bilanț, însumat peste firmele cu valoare pozitivă. Nu e ocuparea din economie: lipsesc PFA-urile, sectorul public și firmele sub pragul de 10.000 de lei.
Sursa. Date: bilanțuri ANAF/MFinanțe. Analiză: SMARTreports.
Ce arată. Vârful e în 2023, iar 2025 e cu 152.080 de salariați sub el, singura scădere de doi ani consecutivi din serie. Firmele active sunt tot mai multe și tot mai mici: de la 8,81 la 6,06 salariați pe firmă. Iar cifra de afaceri pe angajat crește 44% nominal, dar deflatată ajunge la 95 din 100.
- Vârful e în 2023, iar 2025 e cu 152.080 de salariați sub el, singura scădere de doi ani consecutivi din serie, mai mare decât cea din 2020.
- Firmele active sunt mai multe și mai mici. Numărul mediu de salariați pe firmă scade neîntrerupt, de la 8,81 în 2018 la 6,06 în 2025.
- Cifra de afaceri pe angajat crește cu 44% nominal, dar deflatată ajunge la 95,0 din 100. Productivitatea pe cap nu s-a îmbunătățit real; a scăzut cu cinci la sută.
Două rezerve care se aplică tuturor cifrelor de ocupare din acest raport. (1) 38,91% dintre firmele active raportează exact un salariat, iar saltul de 8 puncte din 2021–2023 e conformare la condiția regimului micro, nu creare de locuri de muncă. (2) Variațiile pe ramuri din tabelul următor compară două populații grupate după codul CAEN al anului respectiv, nu același grup de firme urmărit în timp, deci o parte din ele e reclasificare între ramuri sau intrare și ieșire din populație. Aceleași variații, măsurate pe firmele prezente în amândoi anii, sunt în tabelul de după — la producție 78.036 în loc de 110.586, iar la restaurante, construcții și comerțul online cu semn opus.
Unde s-au pierdut și unde s-au câștigat locurile de muncă
Tabelul 42 · Unde s-au pierdut și unde s-au câștigat locurile de muncă
| Ramura | Angajați 2021 | Angajați 2025 | Variație | % | CA pe angajat 2025 (lei) |
|---|---|---|---|---|---|
| Producție (10–33) | 1.020.047 | 909.461 | −110.586 | −10,8% | 187.243 |
| Comerț online (4791) | 15.308 | 15.088 | −220 | −1,4% | 305.006 |
| Construcții (41–43) | 420.399 | 422.619 | +2.220 | +0,5% | 191.624 |
| Consultanță (7022) | 36.794 | 38.643 | +1.849 | +5,0% | 212.486 |
| Transport (49–53) | 362.010 | 372.182 | +10.172 | +2,8% | 219.517 |
| Comerț amănunt (47xx) | 405.107 | 421.149 | +16.042 | +4,0% | 265.553 |
| Comerț angro (46xx) | 290.918 | 303.879 | +12.961 | +4,5% | 513.088 |
| Cazare (55xx) | 39.133 | 46.057 | +6.924 | +17,7% | 174.300 |
| Restaurante (56xx) | 115.537 | 136.313 | +20.776 | +18,0% | 179.008 |
| Contabilitate (6920) | 19.624 | 23.822 | +4.198 | +21,4% | 187.395 |
| IT software | 133.391 | 168.147 | +34.756 | +26,1% | 327.519 |
Cum se citește. Ramurile nu însumează totalul național: acoperă 63,0% din firmele active. Comparația e între două populații grupate după codul CAEN al anului respectiv, nu același grup de firme urmărit în timp, deci o parte din variație poate fi reclasificare între ramuri.
Sursa. Date: bilanțuri ANAF/MFinanțe. Analiză: FGO.ro + SMARTreports. Cifra de afaceri pe angajat e mediana pe firmă, la firmele cu cel puțin un salariat.
Ce arată. Producția pierde de trei ori mai multe locuri decât câștigă IT-ul. Iar coloana de cifră de afaceri pe angajat arată încotro s-au mutat: sectoarele care au absorbit oameni au 174–179 de mii pe angajat, iar producția, care i-a eliberat, are 187. Ocuparea s-a mutat spre activități cu productivitate mai mică.
Producția pierde de trei ori mai multe locuri de muncă decât câștigă IT-ul. Iar HoReCa angajează cu 17–18% mai mult decât în 2021, în timp ce marja scade puternic, cum se vede la 18.1. Creșterea aceea vine însă din unități nou deschise: în firmele prezente în amândoi anii, restaurantele pierd locuri de muncă, iar tabelul următor dă cele două măsurători una lângă alta. Restructurarea e reală și e invizibilă în orice serie construită pe facturi.
Coloana de cifră de afaceri pe angajat explică și de ce: angro produce 513.088 de lei pe angajat, iar HoReCa 174.000–179.000, de aproape trei ori mai puțin. Sectoarele care au absorbit oameni sunt cele cu cea mai mică valoare adăugată pe cap, iar cele care au eliberat oameni sunt în producție, la 187.243. Ocuparea s-a mutat dinspre activități cu productivitate medie spre activități cu productivitate mică.
Aceleași firme, urmărite din 2021 până în 2025
Tabelul de mai sus compară două populații deschise: firmele active în 2021 și firmele active în 2025, fiecare grupată după codul CAEN al anului ei. În variația care rezultă intră trei lucruri diferite — locuri de muncă chiar câștigate sau pierdute, firme care au intrat sau au ieșit din populație, și firme care și-au schimbat codul CAEN și au trecut în altă ramură.
Tabelul care urmează izolează primul lucru: aceleași firme, prezente în amândoi anii, grupate după codul din 2021. Răspunde la altă întrebare — ce s-a întâmplat în firmele care au rămas — și la trei ramuri răspunsul are semn opus.
Tabelul 43 · Ocuparea în firmele prezente în amândoi anii, 2021 și 2025
| Ramura | Firme în panel | Angajați 2021 | Angajați 2025 | Variație panel fix |
Variație populații deschise |
Semn opus |
|---|---|---|---|---|---|---|
| Producție (10–33) | 49.479 | 1.023.123 | 945.087 | −78.036 | −110.586 | — |
| Restaurante (56xx) | 12.585 | 157.838 | 105.239 | −52.599 | +20.776 | da |
| Construcții (41–43) | 40.616 | 346.051 | 342.323 | −3.728 | +2.220 | da |
| Contabilitate (6920) | 9.065 | 18.289 | 20.646 | +2.357 | +4.198 | — |
| Comerț online (4791) | 5.751 | 11.465 | 14.014 | +2.549 | −220 | da |
| Cazare (55xx) | 5.173 | 35.602 | 39.085 | +3.483 | +6.924 | — |
| Consultanță (7022) | 10.842 | 31.270 | 37.526 | +6.256 | +1.849 | — |
| Comerț angro (46xx) | 33.205 | 266.818 | 278.033 | +11.215 | +12.961 | — |
| Comerț amănunt (47xx) | 57.765 | 353.618 | 370.562 | +16.944 | +16.042 | — |
| IT software | 12.543 | 120.890 | 138.265 | +17.375 | +34.756 | — |
| Transport (49–53) | 37.544 | 299.636 | 332.759 | +33.123 | +10.172 | — |
Cum se citește. Panelul cuprinde firmele cu bilanț valid și cu număr de salariați raportat în amândoi anii, cu peste 10.000 lei cifră de afaceri. E mai mic decât populația din tabelul precedent, iar cele două coloane de variație nu sunt interschimbabile: măsoară lucruri diferite. Rândurile îngroșate sunt ramurile la care cele două măsurători dau semne opuse.
Sursa. Date: bilanțuri ANAF/MFinanțe. Analiză: FGO.ro. Colectare proprie, interogată la 10 septembrie 2026; gruparea pe ramuri se face pe codul CAEN din 2021, normalizat la revizia 2.
Ce arată. Producția pierde 78.036 de locuri de muncă în firmele care au rămas, nu 110.586: aproape o treime din cifra măsurată pe populații deschise vine din firme ieșite din populație sau mutate între ramuri. La restaurante diferența e de sens: populația deschisă arată +20.776, pentru că s-au deschis unități noi, iar firmele care au rămas au pierdut 52.599 de locuri. Aceeași inversare, mai mică, la construcții și la comerțul online. IT-ul câștigă jumătate din ce arată populația deschisă, iar transportul de trei ori mai mult.
Cât de mult seamănă eșantionul măsurat prin facturi cu economia
Seriile lunare se măsoară pe firmele care facturează prin FGO.ro, iar întrebarea firească e dacă grupul acela seamănă cu economia sau descrie doar el însuși. Tabelul compară cele două compoziții: ce pondere are fiecare ramură în eșantion și ce pondere are în toată economia.
Tabelul 44 · Compoziția pe ramuri, în eșantion și în economie
| Ramura | Pondere în eșantionul FGO.ro | Pondere în economie | Abatere |
|---|---|---|---|
| Comerț cu amănuntul | 8,3% | 12,4% | −4,1 |
| Construcții | 10,2% | 10,6% | −0,5 |
| Producție | 10,1% | 10,5% | −0,4 |
| Transport | 8,4% | 9,4% | −1,0 |
| Comerț angro | 7,2% | 7,0% | +0,3 |
| IT software | 5,8% | 4,4% | +1,3 |
| HoReCa — restaurante | 2,5% | 3,3% | −0,8 |
| Consultanță management | 2,6% | 2,3% | +0,3 |
| Comerț online | 3,0% | 1,8% | +1,1 |
| Contabilitate | 2,7% | 1,8% | +0,9 |
| HoReCa — cazare | 1,7% | 1,4% | +0,3 |
| Restul economiei | 37,6% | 35,0% | +2,5 |
Cum se citește. Amândouă coloanele sunt ponderi din numărul de firme și însumează 100%. Abaterea e diferența în puncte procentuale. Perimetrul e identic de amândouă părțile: societăți cu bilanț pe 2025 și peste 10.000 lei cifră de afaceri. Avocatura nu apare: cabinetele nu depun bilanț.
Sursa. Date: bilanțuri ANAF/MFinanțe + conturi FGO.ro. Analiză: FGO.ro. Interogat la 10 septembrie 2026.
Ce arată. Compoziția eșantionului urmează îndeaproape compoziția economiei: nouă ramuri din douăsprezece se abat cu mai puțin de un punct. Cele trei care se abat mai mult sunt comerțul cu amănuntul, subreprezentat cu 4,1 puncte, și IT-ul și comerțul online, suprareprezentate cu 1,3 și 1,1 — firmele care aleg o soluție de facturare online sunt, previzibil, mai degrabă din zona digitală. Pe firmele care și facturează efectiv, cele douăsprezece ramuri cântăresc cu 8,2 puncte mai puțin decât în economie, iar la firmele care au doar cont deschis, cu 2,6 puncte.
Cât cântărește fiecare ramură în economie
Secțiunile de mai sus descriu fiecare ramură pe dinăuntru. Tabelul care urmează spune cât cântărește fiecare în ansamblu, în bani și în oameni.
Tabelul 45 · Ponderea fiecărei ramuri, în bani și în oameni
| Ramura | Pondere în cifra de afaceri | Pondere în angajați | ||||
|---|---|---|---|---|---|---|
| 2021 | 2025 | Δ pe aceleași firme | 2021 | 2025 | Δ | |
| Producție | 26,6% | 23,8% | −2,4 | 28,0% | 25,4% | −2,5 |
| Comerț angro | 21,4% | 20,5% | −2,3 | 7,3% | 7,6% | +0,3 |
| Comerț cu amănuntul | 14,1% | 15,6% | +0,9 | 10,2% | 10,5% | +0,2 |
| Construcții | 6,9% | 8,7% | +1,7 | 10,4% | 10,4% | +0,1 |
| Transport | 5,6% | 5,7% | +0,1 | 8,4% | 9,3% | +0,8 |
| IT software | 2,3% | 3,0% | +0,4 | 3,3% | 4,3% | +1,0 |
| HoReCa — restaurante | 1,0% | 1,3% | +0,2 | 4,4% | 3,4% | −1,0 |
| Consultanță management | 0,7% | 0,7% | +0,1 | 0,9% | 1,0% | +0,1 |
| Comerț online | 0,6% | 0,6% | +0,1 | 0,4% | 0,4% | −0,0 |
| HoReCa — cazare | 0,4% | 0,4% | +0,1 | 1,0% | 1,1% | +0,2 |
| Contabilitate | 0,2% | 0,2% | +0,0 | 0,5% | 0,6% | +0,1 |
| Cele douăsprezece ramuri | 79,8% | 80,5% | — | 74,7% | 73,9% | — |
| Restul economiei | 20,2% | 19,5% | +1,0 | 25,3% | 26,1% | +0,8 |
Cum se citește. Ponderea din fiecare an e calculată pe toate firmele colectate în anul acela. Coloana Δ e cea care contează: e diferența măsurată pe cele 390.289 de firme prezente în toți cei cinci ani, etichetate o singură dată după codul CAEN din 2021. Așa ies din calcul și diferențele de colectare între ani, și migrarea codurilor la revizia 3. Avocatura nu apare: cabinetele nu depun bilanț.
Sursa. Date: bilanțuri ANAF/MFinanțe, toate firmele cu bilanț valid și cifră de afaceri de cel puțin 10.000 lei. Analiză: FGO.ro. Perimetrul e național, nu firmele din FGO.ro. Ponderea în angajați e disponibilă doar pe 2021, 2024 și 2025 — câmpul e completat 78,9% pe 2022 și 34,0% pe 2023.
Ce arată. Producția pierde 2,4 puncte în bani și 2,5 în oameni, cea mai mare mișcare din tabel, iar IT-ul câștigă în amândouă. Construcțiile cresc în bani, cu 1,7 puncte, dar nu în oameni, cu 0,1 — ori prețuri, ori productivitate, iar din bilanț nu se poate separa care. Comerțul, luat ca bloc, nu crește: pe aceleași firme trece de la 36,4% la 35,2%. Înăuntru sunt două mișcări de sens contrar care aproape se anulează, amănuntul câștigă 0,9 puncte iar angro-ul pierde 2,3.
Partea VIII. Ce se vede numai într-una din surse
22. Firmele care vând în afara țării
Bilanțul nu spune dacă un client este român sau străin. Facturile spun, iar despărțirea aceasta schimbă o presupunere răspândită: că firma mică exportatoare este cea protejată.
Tabelul 46 · Firme cu clienți din afara țării, față de firmele care vând numai în țară
| Perechea de ani | Cu clienți din afara țării | Numai clienți din țară | ||||
|---|---|---|---|---|---|---|
| firme | mediana | în scădere | firme | mediana | în scădere | |
| 2022 față de 2021 | 2.146 | +21,0% | 35,7% | 18.187 | +19,0% | 36,1% |
| 2023 față de 2022 | 2.967 | +8,7% | 43,5% | 23.109 | +12,4% | 40,0% |
| 2024 față de 2023 | 3.426 | +0,5% | 49,6% | 25.986 | +3,5% | 46,6% |
| 2025 față de 2024 | 4.811 | +3,4% | 46,9% | 42.023 | +7,3% | 42,7% |
| Indice nominal / real, 2021 = 100 | — | 137 / 90 | — | — | 149 / 98 | — |
| 2026 față de 2025, primele 7 luni | 5.253 | +0,9% | 49,2% | 42.074 | +3,0% | 46,8% |
Cum se citește. O firmă intră în grupul „cu clienți din afara țării” dacă a emis cel puțin un document către un client nerezident în perioada măsurată; încadrarea se face pe fiecare an, deci o firmă poate trece dintr-un grup în altul. Indicele are baza 2021 = 100: cel nominal este în lei, cel real este corectat cu creșterea prețurilor. Ultimul rând este pe alt interval și nu se înmulțește cu indicii.
Sursa. Date: facturi emise prin FGO.ro. Analiză: FGO.ro. An calendaristic întreg pentru rândurile 2022–2025 și fereastra 1 ianuarie – 1 august pentru 2026.
Ce arată. În 2022, firmele cu clienți externi creșteau mai repede decât cele care vând numai în țară, cu 21,0% față de 19,0%. În fiecare an de după, situația este inversă. După patru ani, indicele real al exportatorilor este 90, iar al celor care vând în țară 98. În 2026 exportatorii cresc cu 0,9%, de peste trei ori mai încet decât grupul intern, iar aproape jumătate dintre ei, 49,2%, sunt în scădere. Numărul lor crește în tot intervalul, de la 2.146 la 5.253: mai multe firme mici ajung la clienți din afară, iar cele care ajung o duc mai greu decât cele care nu ajung.
Explicația nu se poate măsura în aceste date, dar direcția e consecventă cu ce se știe despre cererea din zona euro după 2022 și cu aprecierea reală a leului față de coșul valutar al exportatorului mic. Ce se poate afirma din date este numai constatarea: accesul la clienți externi a încetat să fie un avantaj de creștere pentru firma mică din România după 2022.
Ce nu spune tabelul. Nu spune că exportul este o strategie greșită. Un exportator poate crește mai încet și câștiga mai mult pe fiecare leu facturat, iar marja acestor firme nu se poate măsura, pentru că bilanțul nu conține separarea pe destinație. Constatarea privește ritmul de creștere al sumelor facturate, nu profitabilitatea.
23. Mutarea de la societate la activitate independentă
Bilanțurile nu văd PFA-urile. Registrul comerțului le vede, iar fluxul de înmatriculări e singura serie din acest raport care ajunge în 2026.
Tabelul 47 · Înmatriculări la registrul comerțului, ianuarie–iunie
| An (ianuarie–iunie) | Total înmatriculări | Societăți | Activități independente | Pondere independente | Raport societăți / independente |
|---|---|---|---|---|---|
| 2020 | 49.051 | 34.002 | 14.988 | 30,56% | 2,27 |
| 2021 | 79.734 | 53.897 | 25.633 | 32,15% | 2,10 |
| 2022 | 76.962 | 57.861 | 19.009 | 24,70% | 3,04 |
| 2023 | 77.706 | 49.399 | 28.178 | 36,26% | 1,75 |
| 2024 | 68.223 | 50.178 | 17.914 | 26,26% | 2,80 |
| 2025 | 69.492 | 46.092 | 23.334 | 33,58% | 1,98 |
| 2026 | 74.953 | 41.522 | 33.324 | 44,46% | 1,25 |
Cum se citește. Fereastra ianuarie–iunie pe fiecare an, ca 2026 să fie comparabil cu anii întregi anteriori. „Activități independente” = PFA, întreprinderi individuale și familiale, forme care nu depun bilanț și deci nu apar în restul raportului.
Sursa. Date: statisticile lunare ONRC. Analiză: SMARTreports.
Ce arată. Raportul societăți / activități independente a trecut de la 3,04 : 1 în 2022 la 1,25 : 1 în 2026. Iar căderea din 2024 e proba că nu e o tendință socială: ponderea scade cu zece puncte exact în anul în care a fost înăsprit regimul formei independente.
Pe forme juridice, în aceeași fereastră: PFA de la 15.318 la 30.037 (+96,1%), iar SRL de la 57.808 la 41.491 (−28,2%). Raportul SRL : PFA a trecut de la 3,77 : 1 la 1,38 : 1 în patru ani.
Contra-mișcarea din 2024 este ce transformă o corelație în ceva mult mai apropiat de o identificare. Dacă mutarea spre activități independente ar fi o tendință socială, adică digitalizare sau muncă independentă, ar fi monotonă. Nu e: ponderea cade cu zece puncte exact în anul în care singura înăsprire notabilă a lovit activitățile independente, și nu societățile. Iar întreprinderile individuale, care au același tratament, se mișcă în același sens: 3.479 → 6.659 → 2.414.
Limita, declarată. Cele două surse nu se pot lega la nivel de persoană: registrul de statistici agregă pe județ, lună și formă juridică, fără coduri fiscale. Deci afirmația „X antreprenori au închis societatea și au deschis un PFA” se poate sugera, nu măsura. O verificare reală ar cere o joncțiune pe persoana fizică între cele două registre, un proiect separat, cu probleme de date personale.
24. Ce s-a întâmplat cu firmele care nu mai apar
Tabelul 48 · Ce s-a întâmplat cu firmele active în 2024
| Situația | Firme | Pondere |
|---|---|---|
| Active în 2024 (peste 10.000 lei cifră de afaceri) | 645.179 | 100% |
| …fără nicio raportare financiară pe 2025 | 39.999 | 6,2% |
| …care nu mai trec pragul de 10.000 lei în 2025 | 80.413 | 12,5% |
Cum se citește. Cele două linii nu se adună: a doua le include pe primele.
Sursa. Date: bilanțuri ANAF/MFinanțe. Analiză: FGO.ro + SMARTreports. Aceleași firme, 2024–2025.
Ce arată. Raportul de doi la unu între „se micșorează” și „dispare” e argumentul. Dar cei 6,2% sunt un maxim: o parte dintre firme au depus târziu și vor apărea la colectările următoare, iar o a treia posibilitate, schimbarea formei juridice, nu e măsurabilă în acest perimetru.
Raportul de doi la unu între „se micșorează” și „dispare” e argumentul. Dar cei 6,2% sunt un maxim, pentru două motive: o parte dintre firmele fără raportare pe 2025 au depus târziu și vor apărea la colectările următoare; iar o a treia posibilitate, schimbarea formei juridice, închiderea societății și deschiderea unui PFA, nu e nici măsurată, nici măsurabilă în acest perimetru. Vezi §23.
Partea IX. Metodă și limite
25. Cum s-a măsurat
25.1 Seriile pe bilanțuri
- Perimetru: societăți comerciale cu corespondent în registrul comerțului, neradiate, cu peste 10.000 lei cifră de afaceri. Sectorul financiar-bancar e exclus, 22 de coduri CAEN, pentru că la bănci și asigurători „cifra de afaceri” nu e comparabilă cu cea a unei firme nefinanciare. Sunt excluse în plus plafoanele de valori atipice și 25 de firme cu raportări evident eronate.
- Profitul se calculează ca poziția de profit minus poziția de pierdere, ca să nu se piardă firmele care raportează doar una din cele două.
- Marjele și rapoartele sunt mediane de rapoarte calculate pe firmă, nu rapoarte de totaluri. Cele două diferă mult: marja netă mediană în 2025 e 8,38%, marja agregată 6,14%. Prima descrie firma tipică, a doua economia. Ambele apar în raport, etichetate.
- Medianele nu se descompun multiplicativ. În §11, componentele rentabilității capitalului sunt mediane calculate independent; nu se înmulțesc pentru a obține ROE-ul.
- Zilele, de numerar și de încasare, sunt rapoarte fără unități și nu depind de deflator. De aceea sunt indicatorii principali din §10, iar variațiile reale sunt secundare.
- Numărul de angajați e numărul mediu de salariați raportat în bilanț, însumat peste firmele cu valoare pozitivă, cu cele două rezerve din §21.
- Prețurile: deflatorul valorii adăugate brute la prețuri de bază, din conturile naționale, fără taxe pe produse, deci fără TVA, potrivit pentru cifre fără TVA și nesensibil la majorarea cotei din august 2025. Cumulat 2021→2025: +51,6%. Pentru 2019 și 2020 nu există deflator în setul folosit, deci nu se calculează indici reali pe baze anterioare lui 2021.
- Încadrarea pe clase de mărime se face la cursul de la închiderea exercițiului anterior, deci apartenența la clasă se poate muta ușor cu cursul de schimb, fără nicio schimbare reală în firmă.
- Completitudinea colectării. Bilanțurile se depun eșalonat, iar rectificativele intră cu întârziere de luni sau ani. O colectare făcută la mijlocul lui 2026 e completă pentru 2021 și incompletă pentru 2025. Calibrarea: pe 2025, colectarea prin SMARTreports dă 658.329 de firme active, iar colectarea proprie FGO.ro 652.637 — 0,9% diferență. Pe 2021, 551.248 și 580.247. Cifrele pe anii recenți se pot revizui în sus; forma seriilor nu se schimbă.
Aceleași cifre, măsurate din a doua colectare
Bilanțurile depuse la ANAF sunt publice, iar cele două echipe le colectează separat. Asta permite o verificare pe care niciuna nu ar putea-o face singură: aceleași unsprezece mărimi, calculate de două ori, din două colectări independente ale aceleiași surse.
Tabelul 49 · Unsprezece repere, măsurate din două colectări
| Reperul | Colectarea prin SMARTreports august 2026 |
Colectarea FGO.ro 10 septembrie 2026 |
Diferența |
|---|---|---|---|
| Marjă brută mediană, 2022 | 16,90% | 16,14% | −0,76 pp |
| Marjă brută mediană, 2025 | 10,14% | 10,26% | +0,12 pp |
| Zile de numerar, 2021 | 57,5 | 58,1 | +0,6 zile |
| Zile de numerar, 2025 | 36,3 | 36,7 | +0,4 zile |
| Zile de încasare, 2021 | 36,2 | 35,4 | −0,8 zile |
| Zile de încasare, 2025 | 48,5 | 49,0 | +0,5 zile |
| Lichiditate curentă, 2021 | 1,72 | 1,53 | −0,19 |
| Lichiditate curentă, 2025 | 1,25 | 1,26 | +0,01 |
| Mediana cifrei de afaceri, 2021 | 226.029 lei | 218.333 lei | −3,4% |
| Mediana cifrei de afaceri, 2025 | 275.213 lei | 278.928 lei | +1,3% |
| Firme active, 2025 | 658.329 | 652.637 | −0,9% |
Cum se citește. Amândouă coloanele folosesc metoda din §25.1: mediane de rapoarte calculate pe firmă, perimetru de peste 10.000 lei cifră de afaceri. Numărul de firme active e comparat pe perimetru identic, fără sectorul financiar-bancar de nicio parte. Rândurile îngroșate sunt cele două repere unde măsurătorile chiar diferă.
Sursa. Date: bilanțuri ANAF/MFinanțe, două colectări independente. Analiză: FGO.ro. Colectarea proprie a fost interogată la 10 septembrie 2026; valorile din prima coloană sunt cele publicate în raport, măsurate în august.
Ce arată. Nouă din unsprezece repere se reproduc cu o diferență sub 0,8 puncte, iar la capătul recent al seriei — 2025, anul pe care se sprijină concluziile — diferențele sunt sub 0,5 puncte peste tot. Cele două care diferă sunt amândouă pe 2021: lichiditatea curentă, 1,72 față de 1,53, și mediana cifrei de afaceri, cu 3,4% mai mică la a doua colectare. Anii vechi se completează mai lent și cu firme mai mici, ceea ce coboară mediana și schimbă raportul dintre active și datorii.
25.2 Seriile pe facturi
- Ce intră în calcul: facturile de orice regim de TVA și bonurile de casă emise prin platformă. Nu intră proformele, avizele, comenzile și devizele, pentru că nu sunt documente de venit. Valutele se convertesc în lei la cursul înscris pe fiecare document, nu la un curs mediu anual.
- Cine intră în fiecare comparație: firmele care au emis documente în amândoi anii perechii și care facturau deja în prima jumătate a anului de bază. Condiția a doua elimină firmele intrate la jumătatea anului de bază, care ar produce creșteri artificiale de câteva sute de procente.
- Cum se calculează: se ia variația fiecărei firme față de anul precedent și se reține valoarea din mijloc. Nu se însumează sumele facturate și nu se compară totaluri: o singură firmă mare care intră sau iese ar muta rezultatul.
- De ce indicii se înmulțesc, iar 2026 nu. Indicele nominal este produsul variațiilor mediane anuale, iar cel real împarte produsul la creșterea cumulată a prețurilor. Cifra pe 2026 este măsurată pe șapte luni, deci pe alt interval, și nu se poate încadra în același șir. Diferența dintre cele două intervale este cuantificată în secțiunea 9.
- Pragul minim: nicio celulă din tabelele pe domenii nu se raportează sub 60 de firme.
- Ce nu se poate acoperi: firmele care facturează prin alte mijloace nu apar. De aceea seriile pe facturi sunt calibrate față de bilanțurile acelorași firme, iar rezultatul acelei calibrări este în secțiunea 4.
- Provizoratul datelor pe 2026: documentele datate în iulie continuă să fie introduse câteva săptămâni după închiderea lunii, deci cifra pe primele șapte luni se poate revizui ușor în sus.
25.3 Ce este comun celor două
- Prețurile: același deflator pentru amândouă sursele, ca indicii reali să fie comparabili.
- Mediana, nu media, în amândouă. Fiecare firmă contează o dată, indiferent de mărime.
- Fără date la nivel de firmă în raport, din nicio sursă. Numai agregate.
Cronologia legală nu a fost verificată în sursa primară. Tiparele temporale sunt măsurate în date, dar identificarea măsurilor fiscale vine din memorie profesională, nu din Monitorul Oficial. Rezultatele numerice nu depind de această cronologie, tiparele sunt în date; cronologia doar le dă un nume, iar un nume greșit compromite o măsurătoare corectă. Înainte de publicare, fiecare atribuire trebuie confirmată în textul oficial. Două elemente sunt marcate explicit ca neconfirmate: majorarea cotei de impozit pe dividende aplicabilă din 2026 și eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri din 2026.
Firmele măsurate aici s-au desprins de economie
Facturile permit o serie trimestrială, comparabilă cu valoarea adăugată brută publicată de INS prin Eurostat. Amândouă se citesc față de același trimestru din anul precedent — facturarea e sezonieră, iar seria Eurostat e brută, deci comparația an-peste-an elimină sezonul din amândouă. Panelul se reface la fiecare pereche: intră doar firmele care au facturat în amândouă trimestrele.
Tabelul 50 · Firma mediană din FGO.ro față de valoarea adăugată a economiei
| Trimestrul | Firme în panel | Firma mediană FGO.ro, nominal |
Valoare adăugată brută INS prin Eurostat, prețuri curente |
Ecart |
|---|---|---|---|---|
| 2024 T1 | 22.534 | +7,8% | +10,0% | −2,2 pp |
| 2024 T2 | 23.315 | +10,6% | +11,5% | −0,9 pp |
| 2024 T3 | 23.574 | +9,5% | +9,6% | −0,1 pp |
| 2024 T4 | 25.485 | +9,5% | +8,3% | +1,2 pp |
| 2025 T1 | 36.564 | +10,3% | +7,0% | +3,3 pp |
| 2025 T2 | 39.612 | +8,2% | +6,7% | +1,5 pp |
| 2025 T3 | 41.080 | +8,5% | +9,6% | −1,1 pp |
| 2025 T4 | 42.181 | +5,1% | +9,3% | −4,2 pp |
| 2026 T1 | 41.203 | +4,4% | +6,3% | −1,9 pp |
| 2026 T2 | 42.509 | +4,5% | +9,1% | −4,6 pp |
Cum se citește. Amândouă coloanele sunt variații nominale față de același trimestru din anul precedent, deci comparabile între ele fără deflator. Ecartul e diferența în puncte procentuale. Panelul crește pentru că baza de clienți crește, iar saltul din 2025 T1 vine din extinderea acoperirii, nu dintr-o schimbare de metodă.
Sursa. Date: facturi emise prin FGO.ro + conturile naționale ale INS, prin Eurostat (namq_10_gdp, serie brută). Analiză: FGO.ro. Interogat la 10 septembrie 2026.
Ce arată. Până în 2025 T2 firma mediană măsurată aici creștea în pas cu economia sau peste ea. Din 2025 T3 trece dedesubt și rămâne acolo: +4,5% în 2026 T2, față de +9,1% valoarea adăugată a economiei — un ecart de 4,6 puncte, cel mai mare din serie. Aceeași valoare adăugată, măsurată în volume, scade cu 1,9% în 2026 T2: economia încetinește în termeni reali, iar firmele mici încetinesc mai repede decât agregatul care le conține.
26. CAEN revizia 3
Din 2025, o parte din bilanțuri se depun pe CAEN revizia 3, iar renumerotarea nu e cosmetică: 100.038 de firme au raportat pe coduri inexistente în revizia 2, iar 108 coduri distincte sunt afectate. Efectul, dacă se grupează pe codul brut din bilanț:
Tabelul 51 · Efectul renumerotării CAEN pe gruparea în ramuri
| Gruparea | 2024 | 2025 | Variație |
|---|---|---|---|
| IT: cod brut în {6201, 6202, 6209, 5829} | 27.813 | 19.224 | −30,9% |
| IT: cod brut în {6210, 6220, 6290} — revizia 3 | 2 | 11.183 | — |
| IT: cod convertit — folosit în tot raportul | 27.815 | 30.346 | +9,1% |
| Consultanță: cod brut 7022 | 14.053 | 9.792 | −30,3% |
| Consultanță: cod convertit | 14.053 | 15.039 | +7,0% |
| Cazare, cod brut | 8.738 | 9.014 | +3,2% fără artefact |
| Restaurante, cod brut | 22.071 | 22.218 | +0,7% fără artefact |
| Comerț online, cod brut | 14.327 | 12.394 | −13,5% scădere reală |
Cum se citește. Aceleași firme, numărate în două feluri: pe codul brut din bilanț și pe codul convertit la revizia 2. Diferența dintre cele două e artefactul de renumerotare.
Sursa. Date: bilanțuri ANAF/MFinanțe. Analiză: FGO.ro + SMARTreports. Lista oficială de corespondență între revizii; 100.038 de firme afectate.
Ce arată. Grupate pe codul brut, IT-ul și consultanța pierd fiecare aproape o treime din populație între 2024 și 2025, din pură renumerotare; convertite, ambele cresc. Cazarea, restaurantele și comerțul nu sunt afectate, iar scăderea de 13,5% a magazinelor online este reală.
Grupate pe codul brut, IT-ul și consultanța pierd fiecare aproape o treime din populație între 2024 și 2025, din pură renumerotare. Convertite, ambele cresc. Codurile mutate: 6201→6210, 6202→6220, 6209→6290, 7022→7020, iar 4110 „Dezvoltare imobiliară” → 6812, ceea ce scoate 2.878 de dezvoltatori din construcții. Cazarea, restaurantele, comerțul cu amănuntul, angro, transportul și producția nu sunt afectate: renumerotările lor rămân în interiorul diviziunii.
Iar scăderea de 13,5% a magazinelor online nu e artefact: codul 4791 nu se renumerotează.
Renumerotarea mută și primele două cifre
Secțiunea de mai sus arată efectul reviziei 3 asupra codurilor de patru cifre. Măsurat pe același cod fiscal, urmărit din 2024 în 2025, se mută și diviziunea — primele două cifre, cele pe care sunt definite ramurile largi ca producția, construcțiile, comerțul sau transportul.
Tabelul 52 · Mutări de diviziune, aceleași firme în 2024 și 2025
| Diviziunea în 2024 | Diviziunea în 2025 | Firme | Ce se mută |
|---|---|---|---|
| 45 | 95 | 2.693 | repararea autovehiculelor iese din comerț |
| 45 | 47 | 1.671 | intră în comerțul cu amănuntul |
| 41 | 68 | 1.072 | dezvoltatorii imobiliari ies din construcții |
| 45 | 46 | 707 | intră în comerțul angro |
| 46 | 47 | 558 | trece din angro în amănunt |
| 47 | 46 | 475 | trece din amănunt în angro |
| 47 | 68 | 324 | iese din comerțul cu amănuntul |
Cum se citește. Intră numai firmele cu bilanț valid în amândoi anii, deci mișcarea nu e efect de intrare sau ieșire din populație. Sunt listate mutările de peste 300 de firme.
Sursa. Date: bilanțuri ANAF/MFinanțe. Analiză: FGO.ro. Interogat la 10 septembrie 2026.
Ce arată. Diviziunea 45, repararea autovehiculelor, se golește în trei direcții deodată — 2.693 de firme trec în 95, alte 1.671 în comerțul cu amănuntul și 707 în angro. Din construcții pleacă 1.072 de firme către diviziunea 68, aproape toate dezvoltatori imobiliari. O ramură definită pe diviziune nu este, așadar, imună la renumerotare.
27. Ce nu se poate spune
(1) Nu se poate spune de ce s-a subțiat marja. Datele arată scăderea, dar nu cauza ei. Creșterea costului muncii, energia, dobânzile, majorarea cotei de TVA, concurența din import și fiscalitatea sunt toate plauzibile. Fiscalitatea e singura pe care raportul o și măsoară, în Partea IV, dar chiar și acolo, ea explică redistribuirea poverii fiscale.
(2) Nu se poate separa impozitul pe profit de impozitul pe venitul microîntreprinderilor în aceeași celulă. Bilanțul dă o singură diferență. Separarea ar cere declarațiile fiscale.
(3) Nu se poate spune că firmele se închid mai mult. Cei 6,2% sunt un maxim, iar schimbarea formei juridice nu e măsurabilă aici.
(4) Nu se poate distinge „active mai eficiente” de „active neînnoite”. Ar fi nevoie de structura pe vârste a imobilizărilor.
(5) Nu se poate măsura efectul majorării cotei de TVA din august 2025. Cinci luni într-un an calendaristic, fără granularitate lunară în bilanț. Va apărea în datele din 2027.
(6) Nu se poate demonstra că firmele care au ieșit din regimul micro s-au fragmentat în două. Aglomerarea la prag e compatibilă cu fragmentarea, dar nu o dovedește; ar cere urmărirea acționariatului între firme.
(7) Nu se poate spune ce formă a luat ieșirea banilor din firmă. Reținerea sub 100% arată că banii au ieșit; nu arată dacă au ieșit ca dividende, ca restituire de aport sau ca acoperire de pierdere din rezerve.
(8) Nu se poate stabili direcția cauzalității între „a rămas în regimul micro” și „și-a păstrat profitabilitatea”.
(9) Județul e sediul social, nu locul activității, pentru ambele surse posibile.
(10) Avocatura nu are termen de comparație: cabinetele nu depun bilanț.
(11) Cifrele pe 2026 vin exclusiv din registrul comerțului și din facturare și nu au validare în bilanțuri, care se depun în 2027.
(12) 2021 e un vârf de revenire, iar 2020 și 2021 sunt ani distorsionați de pandemie și de măsurile de sprijin. Indicatorii care nu depind de bază se compară direct cu 2018 și sunt de preferat pentru diagnostic.
28. Formulări acoperite de date
Fiecare frază de mai jos e susținută de un tabel din acest raport. Trei lucruri trebuie să supraviețuiască oricărei reformulări: despre ce populație e vorba, care convenție de măsurare se folosește, și cât de solidă e constatarea conform §5.
Mesajul principal
1. „Firma mediană din România facturează mai mult și câștigă la jumătate. Marja brută, de dinaintea impozitului, a scăzut de la 16,90% în 2022 la 10,14% în 2025. Din cele șapte puncte pierdute la nivel net, șase virgulă opt sunt operaționale și numai trei zecimi sunt fiscale. Nu e taxa. Sunt costurile.”
2. „Un sfert din firmele active din România pierd bani, 25,96% în 2025, față de 19,53% în 2022. Maximul e în 2024: 27,10%.”
3. „Profitul total al firmelor active a atins vârful în 2022, la 200 de miliarde de lei, și a scăzut la 173 în 2025, în timp ce cifra de afaceri a crescut cu 313 miliarde.”
Rezistența
4. „Firma mediană are o lună de numerar în loc de două: 36 de zile de cifră de afaceri în bancă, față de 58 în 2021. Și e plătită cu 12 zile mai târziu, 48,5 zile față de 36,2. Sunt indicatori fără unități: nu depind de nicio metodă de deflatare.”
5. „Capitalul propriu a scăzut de la 55,6% la 41,8% din active. O parte e distribuție deliberată înaintea majorării impozitului pe dividende, în 2025 firma mediană a scos o șesime din profitul anului. Dar nu tot: 2024 a avut cea mai mare cădere, la o reținere de 98,6%.”
Fiscalitatea
6. „Impozitul plătit de o firmă care pierde bani a fost, în fiecare din ultimii opt ani, exact 1,00% din cifra de afaceri. Nu am estimat cifra, a ieșit din bilanțuri.”
7. „130.363 de firme profitabile au ieșit din regimul cu impozit mic între 2022 și 2025, deși populația de firme active a crescut cu 59.000.”
8. „În 2024, firmele mari care pierd bani și totuși plătesc impozit au urcat de la 24% la 56%, iar microîntreprinderile care pierd bani și plătesc au scăzut de la 74% la 61%. Același an, semne opuse. Nicio explicație generală nu produce asta.”
9. „Paradoxul care nu se aștepta nimeni: ponderea firmelor care pierd bani și totuși plătesc impozit a scăzut de la 93% la 52%. Înăsprirea plafonului a scutit de impozit tocmai firmele care merg cel mai prost.”
10. „Un prag care intră în vigoare în 2026 a deformat deja distribuția veniturilor din 2025: numărul de firme aflate imediat sub el a crescut cu 28%, iar numărul celor imediat peste el a scăzut cu 2%.”
Cine
11. „Firmele mari și-au ameliorat marja brută. Microîntreprinderile au pierdut aproape opt puncte. Progresia este regulată pe cele patru clase, și se verifică înainte de impozit, deci nu e efect de taxare.”
12. „Cele două efecte au căzut pe același segment: microîntreprinderile au pierdut simultan marja operațională și avantajul fiscal. Firmele mari, pe niciunul.”
13. „0,3% dintre firme fac 48% din cifra de afaceri. Iar toată creșterea netă de ocupare din 2021 încoace vine din microîntreprinderi, clasa cu marja cea mai subțire și capitalizarea cea mai fragilă.”
14. „Economia nu mai produce firme mici. Numărul lor a scăzut între 2021 și 2025, în timp ce microîntreprinderile au crescut cu 21,6%.”
Ramuri
15. „IT-ul e singura ramură intactă: își păstrează marja, capitalul și crește ocuparea cu un sfert. E și una din doar două care au rămas în regimul micro, asociere reală, cauzalitate nedovedită.”
16. „Comerțul cu amănuntul arată cel mai rău pe venituri, dar marja i-a scăzut doar cu două puncte, pentru că nu avea de unde. Restaurantele arată bine pe venituri, dar marja a căzut de la 12% la 2%. Primul se strânge; al doilea acoperă pierderile din capitalul propriu.”
17. „Marja restaurantului median e 2,03%. Doi bani din suta de lei încasată. O creștere de 5% la costuri îl trece pe pierdere, și 38% dintre restaurante sunt deja acolo.”
Geografie
18. „Structura pe mărime e aproape identică în toată țara: ponderea microîntreprinderilor variază cu doar cinci puncte pe 42 de județe. Micro-izarea nu e un fenomen regional. Iar Clujul, al treilea pe pondere micro, are a doua cea mai bună marjă din țară, deci mult micro nu înseamnă județ slab.”
19. „Ce variază enorm nu e câte firme mici are un județ, ci cât din economia lui atârnă de câteva firme mari: de la 8% în Teleorman la 62% în București.”
Calibrare, de folosit când cineva spune „criză”
20. „Firmele nu trec printr-o criză, trec printr-o comprimare a marjei. Într-o criză, ca în 2020, mediana e negativă și jumătate din firme scad. În 2025 mediana e +5,1% și 42% din firme scad. Diferența de fond: în 2020 au scăzut veniturile și marja a rezistat; acum cresc veniturile și se subțiază marja. Al doilea tip durează mai mult și se vede mai greu.”
21. „Rentabilitatea capitalului a crescut din 2021. Nu pentru că firmele câștigă mai bine, ci pentru că lucrează cu mai puțin capital propriu.”
Mențiunile obligatorii
Pentru orice cifră din bilanțuri: „măsor toate societățile comerciale care au depus bilanț cu peste 10.000 de lei cifră de afaceri, 658.329 de firme în 2025, fără sectorul financiar-bancar.”
Pentru orice cifră din seria pe facturi: „nu măsor economia României, măsor firme mici și mijlocii care facturează prin FGO și care au continuat să emită documente.”
Pentru orice atribuire la o măsură fiscală: „tiparul e măsurat în date; legătura cu actul normativ e o interpretare, iar cronologia legală trebuie verificată în sursa oficială.”
Cum se poate verifica ce scrie aici
Fiecare cifră din raport are trei lucruri atașate: sursa, populația măsurată și convenția de calcul. Ele apar sub fiecare tabel, nu într-o anexă, tocmai pentru ca un tabel decupat din raport să rămână verificabil.
- Ce se poate reface din surse publice. Toate cifrele pe bilanțuri vin din situațiile financiare depuse la ANAF, care sunt publice pe firmă. Cifrele pe forme juridice și pe înmatriculări vin din registrul comerțului, la fel public. Oricine reface perimetrul descris în partea de metodă, adică societăți comerciale nefinanciare cu peste 10.000 lei cifră de afaceri, ajunge la aceleași valori.
- Ce nu se poate reface din afară. Seriile pe facturi vin din FGO.ro și nu au un echivalent public. Ele sunt însă verificate indirect, prin comparația cu bilanțurile acelorași firme, iar rezultatul acelei verificări este în primul tabel al raportului.
- Ce depinde de o confirmare externă. Cronologia măsurilor fiscale este reconstituită din memorie profesională, nu din Monitorul Oficial, iar două elemente sunt marcate ca neconfirmate în partea de metodă. Pe ele nu se sprijină nicio afirmație din raport.
- Unde raportul se oprește. Datele arată ce s-a întâmplat, cu cât și cui. Nu arată de ce. Singura cauză măsurată aici este fiscalitatea, iar contribuția ei la scăderea marjei este mică: 0,27 puncte din 7,03.
De unde vin datele. Bilanțurile depuse la ANAF/MFinanțe pentru exercițiile 2018–2025, în perimetrul descris în partea de metodă. Facturile emise prin FGO.ro, pentru seriile lunare și pentru intervalul din 2026. Registrul comerțului: extrasul de firme și stări din aprilie 2026, pentru forma juridică și numărul de entități, plus statisticile lunare ONRC din ianuarie 2014 până în iunie 2026, pentru fluxul de înmatriculări. Registrul ANAF, pentru data înregistrării firmelor și pentru primul pas al cascadei de perimetru. Conturile naționale ale INS, prin Eurostat, pentru deflatorul valorii adăugate brute și pentru produsul intern brut județean. Lista oficială de corespondență CAEN revizia 2 – revizia 3, pentru gruparea pe domenii.
Cine le-a analizat. SMARTreports — Atlasul interactiv al business-ului românesc, dezvoltat de BRIDGE-to-INFORMATION — pentru fiscalitate, rezistența financiară, rentabilitatea capitalului, clasele de mărime, județele, concentrarea, ocuparea și renumerotarea CAEN, plus registrul comerțului și statisticile ONRC. FGO.ro pentru seriile pe facturi și pentru tot intervalul din 2026, pentru marja brută și netă, pentru ramuri, pentru firmele care vând în afara țării, pentru verificarea încrucișată a celor două surse, și pentru deflatorul și produsul intern brut aduse de la Eurostat. Amândouă pentru tabelele construite pe cele douăsprezece ramuri definite de FGO.ro, cărora SMARTreports le-a adăugat o dimensiune nouă: rata de impozit pe ramuri, ocuparea câștigată și pierdută, încrucișarea cu clasele de mărime și efectul renumerotării CAEN. Sub fiecare tabel scrie care dintre cele două a lucrat cifra din el. Nici o valoare la nivel de firmă nu apare în raport: se publică numai agregate.
Lasă un răspuns